BiblioFeed - Ediția #29
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau proiecte pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
BiblioPUBLICA - Conferința Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice: „Biblioteci Verzi și Digitale”
Ecologia ajunge pentru prima dată - după știința noastră - în prim-planul unui eveniment biblioteconomic național, prin intermediul conferinței cu tema „Biblioteci verzi și digitale” care se va desfășura la Târgu Jiu în perioada 5-7 octombrie. Programul conferinței organizate de Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, Europe Direct Gorj și ANBPR cuprinde, în principal, ateliere dedicate celor două teme principale ale conferinței (biblioteci verzi, marketing digital, reutilizarea datelor și crowdsourcing, robotică și programare etc.) dar și altor subiecte de interes pentru bibliotecile publice precum valoarea monetară a bibliotecilor în comunitate și mobilizarea comunităților. (M.C.)
Descoperire importantă în arhiva unei biserici medieșene
Aflăm dintr-o postare de pe pagina de Facebook a Bibliotecii Batthyaneum că în arhiva Bisericii Evanghelice „Sfânta Margareta” din Mediaș o colecție de cărți, manuscrise și documente vechi. Conform primelor cercetări, cel mai vechi fragment de manuscris din colecție datează din sec. IX-X. Activitățile de cercetare a acestor documente se desfășoară în cadrul unui proiect finanțat de către Ministerul pentru Cultură și Artă al Germaniei, intitulat „Cultura scrisului și lecturii la Mediaș (Transilvania, România) în secolele XIV-XVI. Protejare, reconstrucție virtuală și analiză științifică a unei biblioteci parohiale și gimnaziale transilvănene”. (R.C.)
Se redeschide Biblioteca romă pentru copii
Pe 4 octombrie se va redeschide Biblioteca romă pentru copii din cadrul Bibliotecii Naționale în prezența ambasadoarei Suediei în România și a unei delegații de bibliotecari din țară. Mai multe detalii despre evenimentul care va fi deschis publicului începând cu ora 14 puteți afla de pe pagina de facebook a bibliotecii. (M.C.)
Un nou interviu cu un bibliotecar de succes. Din Republica Moldova
Că în Republica Moldova, în ciuda mai puținelor resurse financiare de care dispune, atenția acordată bibliotecilor depășește net ceea ce se întâmplă pe la noi, este un lucru cunoscut de către orice persoană informată din domeniu. Între altele, prezența bibliotecarilor în mass media e o dovadă a acestei preocupări. După discuția cu directorul Bibliotecii Naționale, Mariana Harjevschi, pe care am semnalat-o într-un număr anterior al BiblioFeed, TVR Moldova a difuzat recent un interviu cu Eugenia Bejan, cea care conduce de câțiva ani Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”. (R.C.)
În categoria „cele mai originale semne de carte”...
... pot fi nominalizate cele aproape patru mii de lei pe care un bărbat din Pașcani le-a donat, fără voia sa, bibliotecii municipale, odată cu cărțile rămase de la părinți. Cum dar din dar se face, bibliotecarii care au preluat donația i-au returnat „semnul de carte”, ca un semn de normalitate. Despre normalitate vom putea vorbi, însă, când asemenea gesturi nu ne vor mai mira - deci nu vor mai produce știri. (R.C.)
Legătura dintre lectură și performanța școlară
Pe site-ul Școala 9 ne sunt prezentate rezultatele testelor PISA 2018 care arată o corelație pozitivă între timpul dedicat lecturii și performanța școlară: elevii care citesc mai des cărți pe suport tradițional au obținut rezultate semnificativ mai bune la citire decât cei care au declarat că citesc rar sau deloc, iar cei care citesc cărți pe dispozitive digitale s-au situat de asemenea peste nivelul celor pentru care lectura nu reprezintă o preocupare. În fața acestei realități, exercițiul de imagine practicat de oameni din fruntea statului în urma căruia a rezultat penibilul slogan „O carte pe an pentru fiecare elev” iese acoperit de și mai mult ridicol. Îi va fi spus cineva domnului prim-ministru, cu prilejul întâlnirii respective, că majoritatea bibliotecilor școlare n-au mai văzut de ani de zile nici măcar un leu pentru achiziția de publicații? Sau va fi fost pus la curent cu numărul bibliotecilor publice care sunt desființate în fiecare an, sfidând prevederile din Legea bibliotecilor? (R.C.)
Conferința Nordic Libraries
Ediția 2022 a conferinței Nordic Libraries va avea loc în perioada 2-3 noiembrie la deja celebra bibliotecă Oodi din Helsinki. Tema pentru acest an este Literacy, Libraries and The Civil Society iar participarea este gratuită, înscrierea fiind deschisă până pe 21 octombrie. La fel ca și la ediția precedentă, cea mai mare parte a programului va fi transmisă și online, înscrierea fiind necesară și pentru cei care vor să participe în acest mod. (M.C.)
O nouă aplicație software pentru managementul colecțiilor Library of Congress
Library Journal semnalează că Library of Congress a atribuit companiei EBSCO Information Services sarcina de a dezvolta o nouă aplicație software pentru operațiunile de management al colecțiilor sale. Aplicația va interconecta și va pune la dispoziție pe aceeași platformă sistemele existente care îndeplinesc funcțiile de achiziție, descriere, inventariere și explorare a colecțiilor bibliotecii. Pentru a răspunde cerințelor bibliotecii și nevoilor utilizatorilor acesteia, EBSCO va folosi FOLIO, soluția sa open source pentru servicii de bibliotecă. (R.C.)
Despre impactul memorandumului pentru Acces Deschis din S.U.A.
După ce am vorbit în ediția trecută despre publicarea noului memorandum pentru Accesul Deschis în S.U.A., revenim cu semnalarea unui articol de pe Scholarly Kitchen despre impactul acestui document. Autorul analizei apreciază că memorandumul va influența aproximativ 31% dintre lucrările publicate în S.U.A. și 7% dintre lucrările publicate pe plan mondial, iar efectul ar putea fi chiar mai puternic deoarece unele dintre revistele cu cel mai mare impact în lumea științei (Nature, PNAS, Science, Cell) publică în proporție de peste 40% articole finanțate de guvernul american. (M.C.)
Recomandările Academiei Franceze de Științe pentru Știința Deschisă
Academia Franceză de Științe a publicat un document cu recomandări pentru o aplicare practică a principiilor Științei Deschise. În documentul de 14 pagini sunt subliniate, printre altele, importanța accesului deschis la datele de cercetare și necesitatea regândirii modului în care se face evaluarea științei, prin extinderea evaluării asupra unor diverse tipuri de produse de cercetare (descoperiri, patente, deschiderea unor start-up-uri etc.) și prin creșterea rolului evaluărilor calitative de tip peer review. (M.C.)
Acces Deschis la referințele din CrossRef
Citările tuturor celor peste 60 de milioane de articole cu referințe din CrossRef sunt disponibile gratuit pentru accesare și, mai ales, refolosire după o campanie de cinci ani a celor de la Initiative for Open Citations. Situația deschide nu doar posibilități de analize bibliometrice complexe care nu mai trebuie să depindă de acceptul folosirii datelor celor de la Web of Science/Scopus ci și posibilități de ușurare a muncii cercetătorilor, cel puțin în ceea ce privește partea de trecerea în revistă a literaturii științifice. Totuși, doar o parte dintre editorii din lumea întreagă își indexează articolele în CrossRef și nu toate articolele indexate includ și referințele. În plus, disponibilitatea crescută a datelor bibliometrice nu trebuie văzută drept o oportunitate pentru evaluarea strict cantitativă a cercetătorilor și proiectelor de cercetare, mai ales în contextul în care, cel puțin la nivel european, direcția este spre o evaluare mult mai complexă a cercetării. După reușita privind citările, putem spera că și Initiative for Open Abstracts va avea parte de același succes, contribuind astfel la realizarea științei cu adevărat deschise. (M.C.)
Principii privind transparența și bunele practici în publicarea științifică
Committee on Publication Ethics (COPE), Directory of Open Access Journals (DOAJ), Open Access Scholarly Publishing Association (OASPA) și World Association of Medical Editors (WAME) au publicat o nouă ediție a Principles of Transparency and Best Practice in Scholarly Publishing, document de referință în ceea ce privește bunele practici în publicarea științifică. Ghidul poate fi folosit atât de editorii care doresc un checklist al aspectelor de urmărit în administrarea unei reviste cât și de către autorii nesiguri în ceea ce privește alegerea unei publicații. În el sunt precizate categoriile de informații pe care editorii de publicații științifice seriale (fie ele numere curente sau speciale ale revistelor ori lucrări ale conferințelor) trebuie să le menționeze pe site-ul lor pentru a oferi o imagine clară asupra identității și caracteristicilor revistei cât și pentru a transparentiza procesul de selecție și eventualele costuri implicate de publicare. O parte importantă a documentului este dedicată zonei de etică și politici editoriale, unde se impune menționarea pe site a unor politici clare privind aspecte precum calitatea de autor, modul în care se rezolvă conflictele de interese și acuzațiile de abatere de la norme, corecțiile și retragerile de articole etc. (M.C.)
