BiblioFeed - Ediția #30
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau proiecte pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Tratatul de biblioteconomie, la ediția a doua
Asociația Bibliotecarilor din România a lansat la cea de-a XXXII-a Conferință Națională, care a avut loc la Suceava, în perioada 31 august-2 septembrie 2022, ediția a doua a Tratatului de Biblioteconomie.
Realizată sub coordonarea prof. Mircea Regneală, lucrarea conține în actuala sa ediție informații actualizate care acoperă cele mai importante zone de interes ale biblioteconomiei contemporane. Capitolele care au apărut și în ediția anterioară sunt substanțial îmbogățite, lor adăugându-li-se unele noi care abordează teme precum Biblioteca 3.0, Depozite instituționale, Consorțiile de achiziție a resurselor electronice de informare științifică, Metadate în context cultural, Memoria locală în bibliotecile publice, Noi roluri ale bibliotecilor de cercetare privind știința participativă și datele de cercetare, EBLIDA, WIPO.
Ediția cuprinde cinci volume însumând 2923 de pagini, la elaborarea ei contribuind 37 dintre cei mai cunoscuți bibliotecari și teoreticieni români din domeniul științelor informării și documentării, atât din țară cât și din străinătate.
Detalii privind modalitatea de achiziție a publicației sunt disponibile pe site-ul ABR. (R.C.; informații furnizate de Adriana Szekely)
Situația spațiilor și dotărilor Bibliotecii Naționale a României
Libertatea publică un articol pornit de la sesizarea unui utilizator al Bibliotecii Naționale a României care semnalează mai multe nereguli legate de lipsa de întreținere a clădirii și mobilierului bibliotecii. Deși articolul folosește o formulare discutabilă („Directorul Cioroianu [...] îi ceartă pe cititori”) atunci când directorul spune că instituția nu are bani, iar utilizatorii au protestat referitor la încercarea de creștere a prețului abonamentului, el aduce în discuție o problemă reală: starea de întreținere a unei instituții de cultură care deține un spațiu nou, dar nu dispune de fondurile necesare pentru întreținerea lui. (M.C.)
Abordări ale problematicii informației și bibliotecilor în cadrul conferinței internaționale „Masca: identitate, comunicare, contagiune”
Programul conferinței cu tema Masca: identitate, comunicare, contagiune organizată de Departamentul de Științe ale Comunicării al Facultății de Litere din Universitatea București (6 și 7 octombrie 2022), a inclus trei paneluri dedicate științelor informării și documentării (Demersuri cognitive în labirintul informațional, Aspecte ale diseminării informației marcate de perioada pandemiei, Vocație, tendințe, cercetare în societatea cunoașterii) susținute de cadre didactice, doctoranzi și bibliotecari din București, Constanța, Ploiești, Sibiu și Timișoara. De asemenea, masa rotundă cu tema Alte măști, aceeași piesă: rolurile profesionale ale bibliotecarului contemporan, desfășurată în sala de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, a adunat în jurul ei cadre didactice titulare sau asociate ale facultății gazdă (Ionel Enache, Cristina Popescu, Gabriela Jurubiță, Gabriela Băran, Robert Coravu, Elena Tîrziman, Nicolaie Constantinescu, Mircea Regneală), precum și oaspeți de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (Silviu Borș), Universitatea de Vest din Timișoara (Maria Micle) și Universitatea „Valahia” din Târgoviște (Agnes Erich, președintele Comisiei Naționale a Bibliotecilor). (R.C.)
Uneori, este nevoie de atât de puțin...
... pentru a mișca lucrurile într-o direcție bună. O profesoară din Ilfov a contribuit la scăderea absenteismului, între altele prin amenajarea unei săli de lectură în școală: „Copiii încă sunt fascinați de acest spațiu primitor și abia așteaptă să-i anunțăm că ora aceasta o vom desfășura la bibliotecă. Sunt mulți copii care au împrumutat deja cărți, iar unii profesori au în plan dezvoltarea unor cercuri de engleză sau de lectură pentru clasele la care predau.” Aviz școlilor pentru care biblioteca nu prezintă niciun interes pentru că, nu-i așa, trăim în țara în care trăim din plin iluzia că învățământul și cercetarea de calitate se pot realiza fără lectură și informare. (R.C.)
Despre un spital al cărților și medicii lui
România mai are la momentul actual doar 18 experți restauratori de carte veche în activitate, aflăm dintr-un articol despre laboratorul de restaurare al Muzeului Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos. O meserie care nu se poate practica fără pasiune. (R.C.)
Declarația IFLA privind accesul deschis, actualizată
IFLA a publicat recent o versiune actualizată a Declarației privind accesul deschis din 2011, reafirmând importanța pe care o acordă accesului deschis și inițiativelor conexe și subliniind totodată susținerea acestei mișcări de către IFLA în toată această perioadă. În plus, IFLA se angajează să finalizeze procesul de trecere a tuturor publicațiilor IFLA în acces deschis. (BNaR)
2022 - an record în privința încercărilor de a restrânge accesul la cărți
American Library Association a publicat datele preliminare privind încercările de interzicere sau restrângere a accesului la cărți în bibliotecile din S.U.A. Astfel, în primele opt luni ale anului au fost înregistrate 681 de cereri de cenzurare referitoare la un total de 1651 de titluri, în timp ce în întregul 2021 (anul cu cele mai multe astfel de situații) au fost 729 de cereri de interzicere referitoare la 1597 de volume. În plus, peste 70% dintre cererile de cenzurare includ mai multe titluri, în timp ce în trecut aceste cereri se rezumau la un singur volum. După cum a declarat președinta ALA, situația reflectă „eforturi coordonate, naționale de a reduce la tăcere vocile marginalizate sau subreprezentate istoric și de a ne priva pe noi toți - mai ales pe tineri - de șansa de a explora o lume dincolo de limitele experienței personale”. (M.C.)
A 40-a aniversare a Banned Books Week
Pentru a marca a 40-a aniversare a Săptămânii Cărților Interzise în Marea Britanie, BBC a publicat un articol despre interzicerea cărților pe plan mondial. Articolul prezintă încercări (deseori reușite) de interzicere a unor cărți din diverse motive, începând cu anii ‘30, atunci când o proporție semnificativă a populației a început să aibă acces la carte. Deși menționează exemple din China și Rusia (vorbind și despre samizdat), autorul prezintă mai ales cazuri din Marea Britanie și S.U.A. și modul în care s-au schimbat subiectele considerate tabu, menționând și un exemplu interesant de consecință (neintenționată) a încercărilor de interzicere a unor cărților - creșterea interesului public față de ele. (M.C.)
Redeschiderea BnF Richelieu
După mai mult de un deceniu în care s-au efectuat lucrări de renovare și remodelare, sediul istoric al Bibliotecii Naționale a Franței, cunoscut sub numele de Richelieu, loc emblematic situat în centrul istoric al Parisului, a fost deschis publicului larg, în acord cu viziunea Bibliotecii Naționale a Franței de a aduce cunoștințele și cultura la îndemâna tuturor. BnF se mândrește că a reușit să renoveze și să reproiecteze clădirea în întregime, punând în lumină arhitectura veche a clădirii și insuflându-i în același timp modernitate, fără a-i afecta însă coerența generală.
Deși sediul Richelieu adăpostește colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a Franței, compuse din peste 20 de milioane de documente (manuscrise, desene, gravuri, fotografii, hărți, monede, medalii, antichității, bijuterii etc.) și, prin urmare, înainte de renovare era deschis doar cercetătorilor, acum lucrurile s-au schimbat, oferta BnF diversificându-se în acord cu timpurile și cu viziunea sa pe termen lung. Pentru toți cei ce le vor trece pragul, fie ei cititori, cercetători sau simpli vizitatori, BnF a pregătit o ofertă culturală complet reînnoită ce dezvăluie bogăția și diversitatea colecțiilor sale, ale căror baze au fost puse în Evul Mediu de regii Franței și dezvoltate necontenit de-a lungul timpului.
Ceremoniile de redeschidere au avut loc în 17 și 18 septembrie 2022, în cadrul Zilelor Patrimoniului European, la timp pentru a sărbători 300 de ani de la prima instalare a Bibliotecii în fostul Palat Mazarin. Cu această ocazie, publicul a fost invitat să participe la un program festiv, semnat de regizoarea Anne-Laure Liégeois, fiind spectatorii unui eveniment complex ce a combinat lectura, muzica, dansul, acrobația, toate pentru a sărbători cultura. (BNaR)
Bibliotecile și dezinformarea
Ksenya Kiebuzinski, responsabil cu dezvoltarea colecțiilor de studii slave și est-europene ale bibliotecilor Universității din Toronto, publică în The Conversation un scurt articol cu titlu incitant - The war in Ukraine shows how libraries play a vital role in challenging disinformation - dar care nu oferă alte soluții decât educația informațională pentru o dilemă, de altfel, greu de depășit: cum pot bibliotecile să-și ajute utilizatorii să fie bine informați fără să cenzureze achiziția publicațiilor care dezinformează/nu conțin informații faptice? Pornind de la exemplul unor lucrări rusești care falsifică adevărul istoric, autoarea se pronunță împotriva cenzurării achiziției acestor publicații, invocând principiul deontologic al libertății intelectuale conform căruia bibliotecile trebuie să respecte „dreptul fiecărui individ de a căuta și obține informații din toate perspectivele, fără restricții”, dar subliniază că „așezarea pe raft a lucrărilor de propagandă alături de lucrări științifice pe teme similare poate legitima dezinformarea și propaganda”, deoarece utilizatorii ar putea ajunge să creadă că informațiile pe care aceste lucrări le vehiculează reprezintă fapte. Soluția biblioteconomică ideală ar fi, așadar, cea care ar reuși să evite atât cenzurarea publicațiilor care dezinformează sau care conțin informații eronate cât și promovarea lor ca surse de informare legitime. Subiectul rămâne în dezbatere. (R.C.)
World Digital Library, pe site-ul Bibliotecii Congresului SUA
Conținutul World Digital Library, proiect lansat în anul 2009 de către Library of Congress cu sprijinul UNESCO care a beneficiat de contribuția unor biblioteci, arhive, muzee, instituții educaționale și organizații internaționale din întreaga lume în scopul prezervării digitale și punerii la dispoziție în mod liber a celor mai importante obiecte culturale ale umanității, este găzduit începând din 2021 pe site-ul Bibliotecii Congresului SUA. Colecțiile valoroase ale WDL merită să fie mai bine cunoscute, explorate și (re)utilizate în scop documentar sau creativ. (R.C.)
Bibliotecă digitală de istoria literaturii pentru copii
Baldwin Library of Historical Children’s Literature este o bibliotecă specializată pe istoria literaturii pentru copii, cuprinzând o colecție digitală de peste 7000 de volume apărute începând cu secolul XVIII. Dincolo de utilitatea ei pentru cercetători (biblioteca a fost folosită pentru numeroase studii asupra diverselor ediții ale unor opere clasice), colecția este interesantă pentru că ne permite o privire asupra trecutului literaturii pentru copii, inclusiv asupra unor aspecte greu digerabile din perspectiva actuală (rasismul existent în unele volume, spre exemplu). (M.C.)
Simpozionul internațional RULK Digital Scholarship Network
RULK (Research Libraries UK) găzduiește, în data de 6 octombrie 2022, simpozionul internațional RULK Digital Scholarship Network, dedicat explorării naturii și gradului de utilizare a metodelor de cercetare care folosesc tehnologii media digitale în cadrul proiectelor desfășurate în bibliotecile de cercetare.
Simpozionul este organizat în format virtual și va aduce laolaltă reprezentanți ai comunității internaționale a bibliotecilor de cercetare, ai rețelei europene de biblioteci și ai comunității academice, pentru a discuta provocările cu care se confruntă acest domeniu, dar și progresele înregistrate în ultimii ani. Simpozionul va oferi participanților o imagine de ansamblu asupra tendințelor emergente și a punctelor comune ale diferitelor abordări din domeniu, dar și arii potențiale de colaborare pentru viitor.
Pentru a urmări online lucrările simpozionului, înregistrarea este gratuită, dar obligatorie. (BNaR)
„Recomandă-mi o carte”
Recommend me a book este un site care afișează utilizatorilor prima pagină dintr-o carte, la întâmplare (cu posibilitatea de alegere a genului) fără a dezvălui (inițial) coperta, titlul sau autorul cărții. Site-ul este o invitație la descoperirea unor lucrări fără a ține cont de reputația autorului sau de notorietatea titlului. (M.C.)
Carte despre istoria revistelor științifice
UCL Press a publicat în acces deschis un volum despre istoria publicării de reviste științifice de către Royal Society din Marea Britanie. Cartea de peste 600 de pagini acoperă perioada 1665 - 2015, prezentând practic evoluția publicării în reviste științifice de la începuturi (Philosophical Transactions) și până în era digitală. Deși tratează o singură editură (Royal Society), cel puțin în partea de istoric timpuriu, volumul poate fi citit și ca o istorie a publicării științifice datorită importanței deosebite pe care societatea britanică a avut-o în dezvoltarea științei. (M.C.)
Este MDPI o editură „prădătoare”?
Paolo Crosetto publică pe blogul său un articol în care analizează situația editurii MDPI și încearcă să ajungă la o concluzie referitoare la eventualul statut de editură „prădătoare” al acesteia. Situația MDPI este una interesantă deoarece îmbină aspecte care pot stârni suspiciuni, cum ar fi creșterea explozivă (de la 36.000 de articole în 2017 la 167.000 de articole în 2020), timpul scurt de verificare a articolelor și publicarea cu precădere în numere speciale cu caracteristici specifice editurilor de încredere (factorul de impact ridicat al unor reviste). Situația editurii a mai fost analizată și cu alte ocazii și constituie încă un motiv pentru o reformă a evaluării cercetării. (M.C.)
Crește numărul conferințelor „prădătoare”
Revista de știri din domeniul științei Eos a publicat un articol în care semnalează creșterea numărului de conferințe „prădătoare”: se estimează că încă din 2017 numărul lor l-a depășit pe cel al conferințelor științifice de calitate. Impactul pe care aceste evenimente îl au asupra științei în general și cercetătorilor în particular este semnificativ: pe lângă irosirea resurselor (taxele de participare, costurile legate de deplasări), prezentarea drept știință a unor cercetări lipsite de această calitate și scăderea încrederii populației în știință în general, aceste evenimente sunt capcane în care cad mai ales cercetătorii aflați la început de carieră. Articolul prezintă și o serie de recomandări de urmat pentru a verifica caracterul științific al conferințelor (verificarea organizației care organizează conferința, a site-ului conferinței etc.) pentru cei care nu sunt siguri în legătură cu calitatea unui anumit eveniment de acest gen. (M.C.)
Despre site-urile de știință falsă
Isobelle Clarke, cercetător la Universitatea Lancaster, vorbește despre site-urile de știință falsă care se folosesc de încrederea pe care oamenii o au în experți și știință pentru a dezinforma și a induce confuzie. Aceste pagini împrumută înfățișarea site-urilor serioase, fac numeroase trimiteri la alte site-uri (link-urile fiind o marcă vizuală a credibilității) și repetă aceleași informații în diverse locuri (cu scopul de a oferi cititorului oportunitatea să verifice „din mai multe surse”). (M.C.)
Lecții de Nobel
Site-ul premiilor Nobel are o foarte utilă secțiune educațională unde explică importanța cercetărilor premiate și oferă profesorilor materiale didactice (prezentări, fișe de lucru, interviuri cu cercetători etc.) pe baza cărora aceștia pot susține cursuri inclusiv despre premiile acordate recent, cum ar fi cel pentru cercetările despre evoluție sau cel pentru fizica cuantică. (M.C.)
Zece ani de Wikidata
Wikidata sărbătorește zece ani de existență printr-o serie de conferințe interesante atât pentru cei care lucrează cu Wikidata/Wikipedia cât și pentru cei care nu au descoperit încă aceste resurse. Mai jos aveți titlurile conferințelor și link-urile de înregistrare pentru participare:
(M.C.)
Trei proiecte românești printre câștigătorii European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2022
Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat cei 30 de câștigători ai European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, proiect finanțat prin programul Europa Creativă. Aceste premii sunt cele mai importante distincții acordate pentru realizări deosebite în domeniul patrimoniului, în Europa. Premiile recunosc meritele celor mai bune proiecte de conservare, celor mai importante cercetări în domeniu, profesioniștilor și voluntarilor dedicați salvării patrimoniului și, nu în ultimul rând, celor mai bune programe de training, educație și sensibilizare a publicului cu privire la importanța protejării patrimoniului. Anul acesta, când se împlinesc 20 de ani de la înființarea acestei distincții, au fost premiate 30 de proiecte, derulate de entități din 18 state. Printre câștigătorii din acest an se găsesc și trei proiecte din România:
House of Religious Freedom (Casa Libertății Religioase), Cluj-Napoca
Piscu School Museum and Workshop (Muzeul-Atelier Școala de la Piscu), Ciolpani, jud. Ilfov
(R.C.)
Cum pot ajunge muzeele la cei din generația Z?
Blogul American Alliance of Museums prezintă cinci căi prin care muzeele pot ajunge mai ușor la cei din generația Z. Deși se adresează muzeelor, cel puțin unele dintre sugestii (o prezență „cu personalitate” pe social media, interactivitatea etc.) pot fi încercate și în biblioteci. (M.C.)
