BiblioFeed - Ediția #31
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau proiecte pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Biblioteci românești
Biblioteci închise, biblioteci (re)deschise
Într-o postare pe blogul său (susținută de compania Dedeman) jurnalistul Cătălin Striblea evocă bibliotecile de dinainte de 1990 și deplânge starea actuală a bibliotecilor românești. Se subliniază scăderea la jumătate a numărului bibliotecilor din țară și faptul că aproximativ 60% dintre școlile din mediul rural nu au bibliotecă. În acest context, C. Striblea evidențiază inițiativa companiei Dedeman care, cu ocazia sărbătoririi a 30 de ani de activitate, a decis să contribuie la refacerea a 30 de biblioteci școlare din comunități defavorizate, cu sprijinul asociațiilor SOS Satele Copiilor România și Cărțile pe față și al editurii Humanitas. Deși orice astfel de inițiativă este lăudabilă, poate că toate aceste campanii de donații de carte în care o editură este partener ar merita și o clarificare în ceea ce privește criteriile de selecție a titlurilor dăruite. (M.C., R.C.)
O bibliotecă a exilului românesc va ajunge în țară
Bibliotecile românești înființate în străinătate, în timpul regimului comunist, de către membri ai exilului reprezintă un subiect mai puțin investigat de către cercetătorii români ai istoriei bibliotecilor (una dintre excepții este articolul Cristinei Pârvu publicat în nr. 4/2018 al RRBSI). La începutul lunii octombrie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu ocazia semnării unui acord de colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, a anunțat intenția de a prelua, împreună cu Academia Română-Filiala Iași, colecțiile Bibliotecii Române din Freiburg, una dintre cele mai cunoscute biblioteci ale exilului, înființată în 1949. (R.C.)
Alfabetizarea media în România
Conform ultimei ediții a Media Literacy Index, România se găsește în continuare în ultima parte a clasamentului țărilor europene în privința nivelului de alfabetizare media. Studiul realizat de Open Society Institute - Sofia urmărește să identifice vulnerabilitățile europene la dezinformare și proliferarea conținutului fals, analizând patru indicatori: libertatea mass-media, nivelul de educație din societate, gradul de încredere în oameni și „E-participarea” (utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în scopul participării politice și a comunicării cu aleșii și autoritățile). Pe primele locuri în clasament se situează Finlanda, Norvegia, Danemarca și Estonia, în vreme ce România se află pe locul 31 (din 41). Conform newsletterului Misreport, de unde am preluat aceste informații, indicatorii cei mai slabi înregistrați de România sunt alfabetizarea științifică și matematică, gradul de încredere în oameni și E-participarea. Niște concluzii care ar putea fi analizate și valorificate atât la nivelul sistemului de învățământ, cât și de biblioteci, ca instituții furnizoare de educație media și informațională. (R.C.)
The countries in Southeast and Eastern Europe are generally most vulnerable to the negative effects of fake news and post-truth, with controlled media, deficiencies in education and lower trust in society. (How It Started, How It is Going: Media Literacy Index 2022, p. 22)
Biblioteci din străinătate
Premiu pentru noua clădire a bibliotecii de la Colegiul Magdalene din Cambridge
The New Library at Magdalene College, o instituție de învățământ ale cărei începuturi urcă până în prima jumătate a secolului al XV-lea, a câștigat premiul Institutului Regal al Arhitecților Britanici pe anul 2022. Biblioteca deschisă nonstop a fost apreciată de arhitecți pentru modul în care „contrastează deschiderea cu intimitatea și reușește cu pricepere viziunea arhitecților pentru o structură care se ridică treptat spre lumină”. (M.C.)
Despre pericole în selecția de carte
O investigație a unui post de radio a dezvăluit că Biblioteca Publică din Göteborg a avut în fondul de împrumut (articol în limba suedeză), timp de mai mulți ani, o carte în arabă care conține propagandă a Statului Islamic. Cartea descria nu doar ideologia extremistă ci și metode practice prin care susținătorii Statului Islamic pot acționa cu violență împotriva societăților democratice și a cetățenilor acestora. Nedorita situație în care s-a pus biblioteca poate fi văzută și ca o oportunitate pentru a vorbi despre calitatea selecției publicațiilor, responsabilitatea bibliotecarilor implicați în acest proces și limitele competențelor acestora. Deși bariera lingvistică este cea care, probabil, a dus la apariția situației respective, putem să ne punem problema limitelor competenței și în legătură cu alte criterii de selecție - de exemplu, cel al conținutului științific: cum identifică o bibliotecă cărțile care promovează pseudoștiință periculoasă pentru sănătatea utilizatorilor camuflată sub o înfățișare presupus științifică? (M.C.)
Săptămâna Accesului Deschis la Biblioteca Universității din Stockholm
Biblioteca Universității din Stockholm organizează, pe data de 26 octombrie, în cadrul săptămânii Accesului Deschis, o serie de webinarii în limba engleză cu participare gratuită. Tot în această perioadă se va lansa și platforma de publicare științifică a bibliotecii, dezvoltată pentru a combate modelul de actual în care rezultatele cercetărilor finanțate din fonduri publice sunt publicate contracost sau trebuie plătit pentru accesul la ele, în condițiile în care editurile comerciale se folosesc de munca gratuită a cercetătorilor care verifică nivelul științific al articolelor trimise spre publicare. (M.C.)
Resurse informaționale și nu numai
Resurse educaționale deschise
Platforma Digitaledu pune la dispoziție o bază de date de resurse educaționale în format digital (peste 6000 de teste, fișe de lucru, jocuri didactice, filme și simulări) create de cadre didactice, organizate pe discipline și ani de studiu. Sunt prezentate, de asemenea, idei de activități de învățare, platforme educaționale alternative precum și o listă de aplicații educaționale. (R.C.)
... pune la dispoziție, în format PDF, documente inedite din patrimoniul Muzeului Universității din București, între care se regăsesc cele din Fondul Spiru Haret, care conține de la documente personale precum certificatul de naștere al marelui reformator al învățământului românesc și fotografii până la acte care marchează diverse etape ale parcursului său profesional. (R.C.)
Călătoriți alături de Magellan cu Google Arts and Culture
Prima expediție în jurul lumii este subiectul unui proiect Google Arts and Culture care îmbină istoria, știința și arta într-un mod interactiv, folosind colecțiile a 13 muzee din Portugalia și Spania. The First Journey Around The World prezintă nu doar datele importante ale expediției lui Magellan ci și contextul și noțiuni de istorie, tehnică (construcția navelor), cartografie, artă, totul prezentat într-un mod atractiv cu ajutorul tehnologiei. Stefan Zweig would like this. (M.C.)
Știință deschisă, acces deschis
Promovarea Științei Deschise cu ajutor bibliometriei
Ultimul număr al LIBER Quarterly conține un articol în care este prezentată experiența folosirii unui instrument informatic open source creat de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării din Franța pentru a facilita realizarea de analize bibliometrice ale publicațiilor în acces deschis. Identificarea articolelor analizate se face pe baza DOI. Instrumentul, care poate fi adaptat și folosit de către oricine este interesat, urmează să fie îmbunătățit pentru a putea include și indicatori despre date de cercetare și software. (M.C.)
Revistele Science fac un pas spre Accesul Deschis
Începând din 2023, revistele din familia Science vor permite autorilor să publice manuscrisele articolelor acceptate spre publicare într-un depozit digital, încă din momentul apariției articolului în revistă și fără costuri suplimentare. Mișcarea vine în contextul în care știința din S.U.A. se mișcă oricum spre Accesul Deschis (în sfârșit), pentru studiile bazate pe cercetările finanțate de stat (cum sunt și o parte semnificativă dintre cele găzduite în Science) aceasta devenind singura variantă de publicare începând cu 2026. (M.C.)
S-a lansat Journal Comparison Service
Serviciul gratuit dezvoltat de Coalition S a fost lansat la sfârșitul lunii septembrie și permite bibliotecilor și consorțiilor de biblioteci să verifice date referitoare la prețurile și serviciile oferite de edituri, inclusiv costurile cu APC-urile, costurile abonamentelor, timpii de la trimiterea articolelor până la decizia de publicare etc. Toate aceste informații ajută bibliotecile din zona universitară și de cercetare să își demonstreze încă o dată utilitatea și rolul important pe care îl pot avea - prin susținerea cu date a deciziilor de abonare la reviste, îndrumare în procesul de publicare și alte servicii. (M.C.)
Miscellanea
Sezonul premiilor literare
The Seven Moons Of Maali Almeida, scris de Shehan Karunatilaka este volumul care a câștigat premiul Booker pentru anul 2022. Juriul a apreciat la cartea autorului din Sri Lanka „ambiția întinderii și îndrăzneala hilară a tehnicilor sale narative”. Tot în luna octombrie a fost acordat și Nobelul pentru literatură, care a mers la Annie Ernaux „pentru curajul și acuratețea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale” și au fost anunțați finaliștii National Book Awards. (M.C.)
Libertatea de exprimare presupune și responsabilitate (partea a doua)
Alex Jones, cunoscut promotor (și beneficiar) al diverselor teorii ale conspirației este obligat, ca urmare a unei decizii a unei instanțe din S.U.A., să plătească cel puțin 965 de milioane de dolari către familiile victimelor masacrului de la Sandy Hook, despre care el susține că este o conspirație. Decizia este a doua de acest fel după cea despre care am scris într-un număr anterior al newsletter-ului. Deși libertatea de exprimare este un drept fundamental, Jones a abuzat de acest drept pentru a obține beneficii financiare, practică la care nu renunță nici acum, în ciuda faptului că îl așteaptă încă cel puțin un proces. (M.C.)
