BiblioFeed - Ediția #34
Din acest număr puteți afla, între altele:
Când și de ce veți avea acces la BiblioFeed pe o altă platformă
De ce nu trebuie să ratați numărul următor al BiblioFeed
Problemele cu care se confruntă IFLA
Cine este noul președinte al celei mai vechi biblioteci de împrumut din Londra
Ce mai puteți citi în domeniul nostru, unde puteți publica și la ce evenimente profesionale puteți participa
Cum poate educația media să contribuie la combaterea teoriilor pseudoștiințifice
Cum vrea Uniunea Europeană să faciliteze accesul la operele aflate în domeniul public
Care este rolul profesorului în noua paradigmă a educației și ce legătură are cu activitatea bibliotecilor
Lectură plăcută!
BiblioFeed se mută în casă nouă
Ca urmare a știrilor referitoare la iminenta închidere a Revue, platforma pe care este găzduit newsletterul nostru, de către Twitter, deținătorul ei, Adunarea Generală mArcel a votat în unanimitate deplasarea BiblioFeed spre zări mai prietenoase. În plus, s-a decis și renunțarea la achiziția automobilelor Tesla cu funcția self-driving (singurele pe care le pot conduce unii dintre noi), ca formă de protest la adresa portofelului lui Elon Musk. Mutarea în casa nouă - dotată cu etaj, termopane și oupăn-speis - se va face începând cu numărul viitor al newsletterului, fără să ne deranjăm în vreun fel cititorii; astfel, veți primi în continuare e-mailurile noastre, nefiind nevoie de o nouă abonare. Nu ratați, așadar, următorul număr al BiblioFeed, care va fi unul special, așa cum îi șade bine unui cadou de (pre)Crăciun. Arhiva BiblioFeed a fost deja mutată la noul sediu. (mArcel)
Biblioteci românești
Expoziție de tipărituri din secolele XVI-XVII la B.C.U. Cluj
B.C.U. Cluj organizează în acest sfârșit de an (21 noiembrie-22 decembrie) o expoziție cu titlul „Strasbourg: Peregrinările transilvane și răspândirea tipăriturii alsaciene în secolele XVI - XVII”. Din catalogul expoziției aflăm, pe lângă titlurile celor 52 de tipărituri (printre care se află și patru incunabule), intenția expoziției de a oferi o „cartografiere a Europei Centrale” și de a surprinde contactele intelectuale dintre Transilvania și Alsacia în secolele XVI și XVII. (M.C.)
Bibliotecarul de referințe, subiect de teză de doctorat
Vineri, 12 decembrie, Lenuța Ursachi (Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați) își va susține public la Facultatea de Litere a Universității din București teza de doctorat cu tema Bibliotecarul de referințe, mediator de informație în mediul universitar. Rezumatul tezei este disponibil aici. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Ce se întâmplă cu IFLA?
Swedish Library Association a luat decizia să publice în limba engleză un număr al revistei asociației dedicat situației de criză în care se află IFLA. Criza, despre care s-a scris puțin până acum, a debutat odată cu demiterea („relieved of his duty”) secretarului general Gerald Leitner, acuzat de mai mulți angajați IFLA de hărțuire, crearea unui mediu de lucru toxic și înlăturarea vocilor critice. În plus, în revistă sunt menționate acuzele de corupție și nepotism în cadrul IFLA și creșterea greu explicabilă a salariului pe care secretarul general îl primea - de la 100.000 de euro, cât primea predecesorul lui Leitner în 2015, la 336.000 de euro pe an. IFLA a tratat problemele semnalate într-un mod lipsit de transparență, făcând presiuni asupra secretarului general al Swedish Library Association pentru a stopa publicarea articolelor. (M.C.)
Actrița Helena Bonham Carter este noul președinte al London Library
London Library, prima bibliotecă de împrumut din Londra, a fost fondată în 1841, cu mult înainte ca bibliotecile subvenționate de stat să existe. Fondul inițial al bibliotecii a fost constituit cu ajutorul a 382 de donatori, printre care se regăsesc nume de scriitori, diplomați, editori celebri în epocă, ca de exemplu: Charles Dickens, John Stuart Mill, Harriet Martineau, Lord John Russell.
În prezent colecția bibliotecii depășește 1.000.000 de titluri, acoperind peste 2.000 de subiecte, în 55 de limbi diferite.
De-a lungul timpului, London Library a avut ca membri unii dintre cei mai importanți scriitori și gânditori printre care pot fi enumerați Charles Dickens, Charles Darwin, George Eliot, Bram Stoker, Virginia Woolf, Joseph Conrad, Angela Carter, EM Forster sau Kazuo Ishiguro, dar și artiști recunoscuți ca de exemplu Edward Burne-Jones, actori celebri - Henry Irving, Diana Rigg sau Laurence Oliver, regizori faimoși - Harold Pinter și Stanley Kubrick sau muzicieni - Edward Elgar și Paul Robeson.
Doi scriitori renumiți au servit biblioteca din funcția de președinte: Alfred Lord Tennyson și T.S. Eliot.
În data de 15 noiembrie 2022, actrița Helena Bonham Carter a devenit prima femeie președinte din istoria London Library, funcție pe care o va îndeplini într-un mandat de 5 ani. Helena Bonham Carter este membră a bibliotecii din 1986 și a fost aleasă pentru creativitatea și legătura sa cu literatura și poveștile, dar și pentru potențialul ei de a atrage noi audiențe.
Funcția de președinte al bibliotecii este o poziție onorifică, ce are ca principale atribuții strângerea de fonduri și acțiunile de advocacy. London Library este o fundație ce nu primește cu regularitate fonduri publice.
Helena Bonham Carter a declarat: „Sunt încântată să devin prima femeie Președinte al London Library și să lupt pentru o instituție deschisă tuturor. Biblioteca este cu adevărat un loc ca niciun altul, care a inspirat și susținut scriitori de peste 180 de ani, mulți dintre ei influențându-mi în diferite forme propria carieră dar și pe cea a actorilor din întreaga lume.” (BNaR)
Fișe de lucru în bibliotecă pentru copii
După cum am semnalat într-un număr anterior al BiblioFeed, Clubul Bibliotecarilor Creativi, o divizie a Asociației Bibliotecarilor și Profesioniștilor în Informare din Cehia a realizat mai multe fișe de lucru în bibliotecă dedicate copiilor preșcolari și din ciclul primar - chestionare, desene de colorat etc. Traduse inițial în ucraineană, pentru a veni în sprijinul bibliotecilor și școlilor din țările care au primit refugiați din calea războiului, aceste fișe sunt acum disponibile și în limba engleză. (R.C.)
Publicații de specialitate
Digital Library Perspectives
Revista Digital Library Perspectives, publicată de Emerald Publishing, a lansat un apel de articole pentru un nou număr care va aborda tema After Covid-19: digital libraries leading digital transformation.
Pe perioada pandemiei de COVID-19, digitizarea și transformarea digitală a bibliotecilor a fost accelerată.
Transformarea digitală este centrată pe comunitate. Construirea unei biblioteci digitale de succes care să răspundă nevoilor comunității deservite nu implică o simplă migrare în online a colecțiilor bibliotecii fizice. Este necesară înțelegerea nevoilor individuale de informare și învățare, a mediului informațional în care își desfășoară activitatea publicul și a barierelor în calea accesului și utilizării bibliotecii. Este, de asemenea, nevoie de bibliotecari competenți, o infrastructură digitală solidă, colecții digitale atent selecționate cu respectarea drepturilor de autor, un cadru integrat de informare și alfabetizare digitală, parteneriate strânse cu comunitatea și factorii de decizie.
Ținând cont de cele de mai sus, editorii publicației Digital Library Perspectives caută articole care să răspundă la întrebări precum:
Ce am învățat în timpul pandemiei despre transformarea digitală?
Care sunt tehnologiile relevante și cum au fost folosite în practică?
Care sunt schimbările comportamentale produse de interacțiunea digitală și cum a fost influențată transformarea digitală și deciziile comportamentale de modul în care au fost percepute efectele COVID-19 asupra societății?
Care sunt tehnologiile digitale și abilitățile necesare personalului din biblioteci în procesul de transformare digitală?
Care sunt noile servicii și activități digitale care pot fi îndeplinite de bibliotecari de la birourile lor de acasă pentru a veni în sprijinul comunităților și a păstra bibliotecile digitale active?
Participarea la un ecosistem digital poate servi la atenuarea riscului specific infrastructurilor tehnice, accentuând natura socioculturală a transformării digitale, prin urmare: care sunt implicațiile sociale, de sustenabilitate și bunăstare pentru bibliotecile digitale și bibliotecarii ce lucrează în mediul digital?
Care sunt responsabilitățile etice ale specialiștilor ce se ocupă de transformarea digitală?
Cum pot gestiona bibliotecile digitale implicațiile legale și practice cu privire la proprietatea datelor?
Date importante:
Data limită de trimitere a propunerilor: 31 decembrie 2022
Notificări preliminare: 27 februarie 2023
Revizuirea propunerilor: 30 aprilie 2023
Evaluare/ decizie: 30 iulie 2023
Trimiterea articolului final: 13 septembrie 2023
Data estimată de publicare a revistei: noiembrie 2023 (BNaR).
Volum despre problematica dreptului de autor în biblioteci, disponibil în acces deschis
IFLA Copyright and other Legal Matters (CLM) Advisory Committee a publicat un volum dedicat problemelor legate de dreptul de autor pe care trebuie să le gestioneze bibliotecile. Lucrarea, disponibilă în acces deschis, tratează problemele fundamentale, limitările, excepțiile și preocupările emergente referitoare la copyright. Deși aspectele legale au de multe ori un specific local, cartea prezintă situația din mai multe zone ale globului (inclusiv din Uniunea Europeană) și diversele tratate internaționale privind copyrightul, fiind astfel o resursă utilă și pentru bibliotecarii noștri. (M.C.)
Evenimente
Apel de lucrări - Conferința anuală LIBER 2023
Conferința Anuală LIBER 2023 cu tema Open and Trusted – Reassessing Research Library Values se va desfășura în perioada 5-7 iulie 2023, la Budapesta, Ungaria. În vederea participării cu lucrare în cadrul acestei Conferințe, LIBER a lansat un apel de lucrări care rămâne deschis până la data de 8 ianuarie 2023. Anunțarea lucrărilor selecționate se va face la începutul lunii martie 2023. (BNaR)
Webinar IFLA: „De la ISBD la ISBDM - un standard bibliografic în transformare”
În data de 23 ianuarie 2023, Grupul de lucru pentru revizuirea ISBD vă invită să participați la webinarul cu tema De la ISBD la ISBDM - un standard bibliografic în transformare.
ISBD (International Standard Bibliographic Description) servește ca principal standard pentru promovarea controlului bibliografic universal.
Ținând cont de importanța sa pentru comunitatea globală de utilizatori, în 2018, Comitetul pentru Standarde IFLA și Grupul de lucru IFLA pentru revizuirea ISBD au decis o revizuire majoră a ISBD, în scopul alinierii acestuia la modelul conceptual general oferit de IFLA – IFLA Library Reference Model (LRM).
Având în vedere importanța acestui standard pentru profesia de bibliotecar, cei interesați sunt invitați să participe la webinar pentru a afla primele rezultate și stadiul curent al acestei revizuiri, dar și pentru a dezbate aspecte legate de modificările necesare.
Informații detaliate legate de program și procedura de înregistrare vor fi anunțate în curând.
Pentru a rămâne la curent cu lucrările de revizuire ISBD și cu alte activități ale grupului de lucru pentru revizuirea ISBD, vă puteți abona la adresa de email isbd-rg@iflalists.org. (BNaR)
Informare și comunicare științifică
Mai reprezintă calitatea de membru COPE o garanție a calității științifice a unei reviste?
Dr. Peter Wilmshurst (whistleblower și cercetător al abaterilor de la normele științifice despre care puteți afla mai multe din acest interviu Retraction Watch) se întreabă într-un articol de pe blogul său dacă apartenența la COPE (Committee on Publication Ethics - organizație apărută în urmă cu 25 de ani cu scopul de a promova practicile etice în publicarea științifică) a unei reviste mai poate fi considerată o garanție pentru respectarea de către aceasta a normelor științifice. Wilmshurst pornește de la situația articolelor publicate în The Lancet de un medic despre care s-a dovedit că a încălcat normele cercetării științifice, articole ce nu au fost încă retractate. Mai mult, chiar și COPE (unde The Lancet este membră) pare a adopta o atitudine contrară normelor etice în această situație. Autorul prezintă și situația financiară a COPE și importanța pe care Elsevier, editură care deține The Lancet o are în bugetul organizației: circa 10% dintre veniturile COPE provin de la Elsevier, a doua sursă de venituri ca volum după Springer Nature. În aceste condiții nu putem să nu ne întrebăm cât de adecvată este o relație financiară între o editură și o organizație care, teoretic, își propune să vegheze la respectarea normele științifice? (M.C.)
Cât de importantă este problema publicațiilor pseudoștiințifice?
Într-un articol de pe blogul London School of Economics and Political Science, Simon Linacre prezintă câteva dintre problemele fundamentale pe care le ridică publicațiile pseudoștiințifice (predatory) dar și dificultățile întâmpinate de cei care încearcă să le combată: definițiile inexacte, uneori circulare date termenului, considerarea problemei ca fiind minoră, includerea acestor publicații în liste oficiale de reviste în care autorii sunt încurajați să publice etc. Autorul pledează pentru o abordare mai practică a subiectului, care să acorde mai puțină importanță disputei în jurul definițiilor și să se centreze pe evidențierea problemelor pe care le cauzează aceste publicații. El subliniază ceea ce consideră a fi cel mai mare pericol venit din zona predatory: expunerea societății la idei pseudoștiințifice și de multe ori periculoase prezentate drept științifice - a se vedea, de exemplu, numeroasele „tratamente” anti-Covid 19 apărute în perioada pandemiei. Toate aceste subiecte sunt discutate pe larg și în cartea publicată recent de Simon Linacre, The Predator Effect, disponibilă în acces deschis. (M.C.)
Necesitatea educației media pentru combaterea teoriilor pseudoștiințifice
Doi cercetători de la Universitatea Stanford, Jonathan Osborne și Daniel Pimentel, au publicat în revista Science articolul Science, misinformation, and the role of education în care pledează pentru o nouă abordare a educației, care să ajute la „vaccinarea” societății împotriva dezinformărilor pe teme științifice. Ei observă că problema dezinformării trebuie abordată de la cele mai de jos niveluri ale educației, începând chiar cu grădinița. Aceiași cercetători sunt autorii principali ai raportului Science Education in an Age of Misinformation, unde propun strategii de pregătire a elevilor și cadrelor didactice. Capacitatea de a verifica credibilitatea unei surse online și capacitatea de a interpreta corect rezultatele căutărilor pe internet sunt menționate printre cele mai importante abilități pe care tinerii trebuie să le dobândească. O sinteză a ideilor din cele două lucrări este disponibilă pe site-ul Phys.org. (informații semnalate în newsletterul Misreport) (R.C.).
Miscellanea
Către un registru al operelor europene aflate în domeniul public
În bugetul său pe 2023, aprobat recent de Parlamentul European, UE alocă resurse pentru un proiect pilot intitulat Public EU directory of works in the public domain and under free licenses. Proiectul pilot urmărește să determine necesitățile tehnice pentru realizarea acestui depozit al operelor europene aflate în domeniul public și să realizeze o bază de date - prototip care să poată fi folosită, recomandată și dezvoltată atât de către instituțiile memoriei culturale și alte instituții nonprofit cât și de platformele online și furnizorii care pun la dispoziție conținut aflat în domeniul public sau cu licență liberă. Scopul final este valorificarea patrimoniului cultural prin promovarea accesului online la aceste opere care pot fi reutilizate fără restricții. (R.C.)
Europa Creativă - Apelul pentru proiecte de cooperare europeană 2023
Obiectivul general al acestui apel este acela de a sprijini proiecte care să implice o largă diversitate de jucători activi în diferite sectoare culturale și creative pentru a pune în practică un spectru larg de activități și inițiative.
Sprijinul financiar va fi oferit proiectelor de cooperare care să contribuie la unul din următoarele obiective specifice:
Creație și circulație transnațională: consolidarea creației și circulației transnaționale a operelor și artiștilor europeni;
Inovare: creșterea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a cultiva talente, a inova, a prospera și a genera locuri de muncă și creștere economică.
Pentru a contribui la obiectivele descrise mai sus, proiectele trebuie să abordeze cel puțin una dintre următoarele priorități:
Audiență;
Incluziune socială;
Sustenabilitate;
Tranziția către digital;
Dimensiunea internațională. (BNaR)
Rolul profesorului în noua paradigmă a educației
Într-un număr recent al Dilemei vechi, Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, subliniază că profesorul de azi și mai ales cel de mâine nu se mai poate impune prin volumul cunoștințelor pe care le deține ci prin abilitățile de a se raporta corect la cunoaștere pe care le poate transmite celor pe care trebuie să-i formeze. În acest nou context, al accesului facil al oricui la informație, rolul profesorului este altul: „să-l învăț [pe elev/student - n.n.] să se raporteze corect la informație, să-și dea seama de distincția dintre informația corectă și informația falsă, să-și dea seama unde-s limitele și ce cercetări poate face mai departe ca să dezvolte acele lucruri”. Idei pe care și bibliotecile conectate la dezideratele prezentului le promovează și le aplică, prin programele de educație media și informațională pe care le derulează. (R.C.)
***
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă poate aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
