BiblioFeed - Ediția #5
BiblioFeed este un newsletter care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm, de două ori pe lună, știri importante din domeniul nostru de interes.
De la BiblioFeed vă puteți aștepta la știri interesante, atât din spațiul românesc cât și internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
Echipa BiblioFeed este constituită în acest moment din Mihai Constantinescu, Robert Coravu și Cristina Pârvu, dar oricine poate să contribuie cu articole sau să ne sugereze știri pe care să le includem în newsletter.
Știrile preluate din Newsletter relații internaționale, în baza acordului cu Biblioteca Națională a României, sunt semnalate prin acronimul BNaR.
De pe la noi
Cum se alege (sau nu) praful de bibliotecile comunale
Recorder a publicat un material video despre situația bibliotecilor comunale din țară. Reportajul atrage atenția asupra faptul că peste 700 de biblioteci s-au închis în ultimii zece ani și prezintă cazurile mai multor localități în care biblioteca este complet nefuncțională iar bibliotecarul îndeplinește diverse sarcini în primărie. Investigația Recorder trece dincolo de clișeul „se închid bibliotecile, nu mai citește lumea”, prezentând și cazul bibliotecii din Pietrari, acolo unde Crina Popescu a transformat biblioteca într-un loc al secolului XXI. (M.C.)
Un nou episod din conflictul Bookster-edituri
Aflăm de pe platforma Hotnews că o investigație a Consiliului Concurenței vizează 12 edituri importante din România, precum și Asociația Editorilor din România (A.E.R.) care ar fi manifestat un comportament anticoncurențial refuzând în mod coordonat să vândă cărți către un anumit client care, conform surselor, nu ar fi altul decât biblioteca privată Bookster, autointitulată „Uberul bibliotecilor publice”. Conflictul între Bookster și editurile românești a devenit public în 2019, când mai multe edituri alături de A.E.R. au deschis un proces acuzând Bookster de concurență neloială. Speța vizează interpretarea legii dreptului de autor și a legii bibliotecilor raportat la statutul de bibliotecă publică privată al Bookster, iar decizia pe care o va da instanța de judecată prezintă un interes deosebit pentru activitatea viitoare a acestui tip de biblioteci în România. (R.C.)
Bibliografia istorică a României (1994-2010)
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca este un reper în privința furnizării de colecții și servicii moderne nu doar pentru bibliotecile de învățământ superior, ci pentru întreaga rețea națională de biblioteci. Recent, BCU Cluj a anunțat că a reunit conținutul a cinci baze de date privind Bibliografia istorică a României, disponibile pe CD-ROM, punându-le la dispoziție online. (R.C.)
Revista Biblioteca nr. 4/2021
În cea mai recentă apariție a revistei Biblioteca, Mircea Regneală întreabă retoric „Unde sunt noile generații de bibliotecari?”, realizând o clasificare și o descriere a acestora pornind de la tipologia generațională X/Y/Z. Pe baza experienței sale îndelungate ca profesor și ca specialist în teoria și practica de bibliotecă, autorul editorialului își exprimă opiniile asupra unui subiect care ar merita, cu siguranță, și o analiză realizată cu ajutorul unor instrumente de cercetare sociologică, astfel încât concluziile unui asemenea demers să aibă o bază științifică, obiectivă.
Din sumar, semnalăm incitantul studiu asupra comunicării în bibliotecă „sub semnul empatiei” semnat de Matei Avrămuț, de salutat înainte de toate datorită subiectului său, în condițiile în care, în opinia noastră, în literatura biblioteconomică românească lucrările dedicate relației bibliotecar-utilizator depășesc rareori stadiul unor analize formale, care nu ajung la esențe. Diana Silivestru descrie planurile de digitizare ale Bibliotecii Naționale ale Republicii Moldova, Raluca Man oferă detalii despre Kosmos, noua bibliotecă pe roți a Bibliotecii din Tampere, Mihaela Cotfas și Paula Luiza Chiru abordează tema platformelor educaționale virtuale, iar Mircea Regneală îl omagiază pe Victor Petrescu cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. (R.C.)
Studii de Biblioteconomie și Știința Informării/Library and Information Science Research nr. 22-23 (2018-2019)
Aflată într-un proces de reorganizare, revista editată anual, începând din 1995, de Colectivul de Ştiinţe ale Informării şi Documentării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti revine cu un număr dublu (2018-2019), în încercarea de a recupera întârzierile de apariție. În cuprins:
Camelia-Irina Căldărușă - Aspecte organizaționale ale inovării prin „design thinking” în bibliotecile publice: cazul DOKK1
Voichița Dragomir - Instrumente 2.0 de evaluare a impactului online înregistrat de rezultatele cercetării publicate în mediul web
Mihai Constantinescu, Cristina Bandrabur - Utilizarea platformelor de socializare în bibliotecile naționale europene
Liana Elena Florea, Robert Coravu - Biblioteci neconvenționale din România
Elena Tîrziman - Resursele digitale - riscuri și vulnerabilități în utilizarea și prezervarea acestora
Aurelia Mircescu - Bibliografia națională - mijloc de control bibliografic
Mihaela Racovițeanu - Manualul în presa românească din perioada Marii Uniri
Monica Ghiță (Stoica) - Ioachim Crăciun despre Ioan Bianu: confesiuni radiofonice
Editorii publicației, care este indexată în baze de date internaționale precum LISA: Library and Information Science Abstracts (ProQuest), Library, Information Science & Technology Abstracts™ with Full Text (EBSCOhost), C.E.E.O.L. (Central and Eastern European Online Library) sau DOAJ (Directory of Open Access Journals), așteaptă propunerile de contribuții la noua adresă de contact, lisr@litere.ro. (R.C.)
De pe la alții
Premiul EIFL pentru Inovarea în Biblioteca Publică
Anul acesta, EIFL acordă premiul său anual pentru bibliotecile care au sprijinit procesul de „recuperare educațională în timpul pandemiei COVID-19”. Înscrierile la Premiul EIFL pentru Inovare în Biblioteca Publică sunt deschise până pe 8 noiembrie iar biblioteca câștigătoare primește 1500$. (semnalare de la Anca Râpeanu) (M.C.)
Conferința anuală a Bibliotecilor Nordice
Conferința anuală a Bibliotecilor Nordice va fi organizată anul acesta online, în perioada 3-4 noiembrie și va avea drept subiect principal bibliotecile și democrația. Înscrierea este gratuită și poate fi făcută la această adresă (limba conferinței este engleză). (M.C.)
Bibliobarca
Edgardo Civallero scrie pe Princh despre experiența „bibliobărcilor” din America de Sud, proiecte născute atât din tradiția locală cât și din necesitatea de a parcurge distanțe însemnate pe râuri și lacuri. Primele exemple datează din 1987 iar „bibliolancha” (bibliobarca) este folosită și în ziua de azi în diverse regiuni. (M.C.)
The Library of Things We Forgot to Remember
Artistul Kudzanai Chiurai a creat o instalație ce cuprinde o arhivă de diverse obiecte precum discuri de vinil, postere, tablouri și înregistrări audio și care poartă numele The Library of Things We Forgot to Remember. Fiecare iterație nouă a expoziției este diferită față de precedentele prin faptul că artistul invită un bibliotecar local să curatorieze arhiva, proces din care rezultă o altă instalație. „Biblioteca…” a fost expusă până acum în mai multe orașe din Africa de Sud și Suedia și urmează să ajungă la Paris. (M.C.)
Cele mai bune centre culturale noi
S-au anunțat câștigătorii premiilor A+ (cele mai importante premii anuale acordate de comunitatea mondială a arhitecților) pentru cele mai bune centre culturale noi. Lista cuprinde clădiri extrem de diverse, de la o bibliotecă ce seamănă cu un sandcrawler din Star Wars și până la clădiri perfect integrate în peisaj. Foarte interesantă este și lista clădirilor finaliste la categoria biblioteci. (M.C.)
Sezonul premiilor literare
Până la anunțarea premiului Nobel pentru literatură pentru 2021 au mai rămas mai puțin de două săptămâni, timp în care ne putem tempera nerăbdarea cu lista finaliștilor premiului Booker sau cu lista lungă a finaliștilor de la National Book Award. (M.C.)
