BiblioFeed - Issue #6
BiblioFeed este un newsletter care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm, de două ori pe lună, știri importante din domeniul nostru de interes.
De la BiblioFeed vă puteți aștepta la știri interesante, atât din spațiul românesc cât și internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
Echipa BiblioFeed este constituită în acest moment din Mihai Constantinescu, Robert Coravu și Cristina Pârvu, dar oricine poate să contribuie cu articole sau să ne sugereze știri pe care să le includem în newsletter.
Știrile preluate din Newsletter relații internaționale, în baza acordului cu Biblioteca Națională a României, sunt semnalate prin acronimul BNaR.
Congresul Internațional IFLA 2021 pe scurt
Congresul Internațional IFLA 2021 a avut loc online în perioada 17-19 august, iar Adunarea Generală IFLA s-a desfășurat în 25 august 2021.
Conform organizatorilor, în ciuda situației inedite, aceasta fiind prima ediție a Congresului IFLA organizată în mediul virtual, evenimentul a fost un real succes. În cifre, această importantă întâlnire arată astfel: peste 2750 de delegați din 125 de țări, peste 160 de sesiuni deschise, mai mult de 90 de ore de conținut transmis online și, nu în ultimul rând, 11.461 de comentarii pe chat.
Pe lângă tradiționala prezentare a raportului de activitate IFLA pentru anul anterior, a premierii și celebrării unor personalități ce au avut o contribuție deosebită în domeniul nostru de activitate, în cadrul Adunării Generale din acest an a fost predată ștafeta conducerii organizației către Barbara Lison, noul președinte și către noul consiliu de conducere.
În discursul său final în calitate de președinte IFLA, Christine Mackenzie a amintit sloganul guvernării sale – let’s work together for the future - și beneficiile pe care această deviză pusă în practică le-a adus organizației în ansamblul ei.
În discursul de preluare al președinției IFLA, Barbara Lison și-a prezentat viziunea pentru următorii trei ani și moto-ul pe care îl va urma: Libraries building a sustainable future. Ea a subliniat că în mandatul său va urmări trei direcții: realizarea potențialului bibliotecilor de a stimula dezvoltarea durabilă în cadrul comunităților în care activează; garantarea sustenabilității instituțiilor, a profesiei și a colecțiilor de bibliotecă în beneficial utilizatorilor; și asigurarea că IFLA va culege fructele proiectelor derulate în ultimii ani, în special în ceea ce privește strategia organizației.
Persoanele interesate ce nu au putut participa în direct la evenimentele din cadrul congresului IFLA, mai au o șansă să urmărească înregistrările acestora, cumpărând un tichet de acces până la data de 29 octombrie 2021. Costul tichetului este 50 de euro. (BNaR)
Cât de important este pentru o bibliotecă să construiască încredere în rândul utilizatorilor?
Într-un articol publicat în Journal of Academic Librarianship, Volumul 47, Nr.1, 2021, Maja Wojciechowska analizează cum încrederea este un factor în construirea de capital cognitiv pentru utilizatori și bibliotecari, deopotrivă.
Încrederea "este o condiție necesară dezvoltării capitalului social și foarte importantă în construirea de relații între angajații bibliotecii, precum și contactele cu mediul extern, în special comunitățile locale care vizitează biblioteca. Încrederea întărește relațiile cu vecinătatea, reduce frica și conflictele și, de asemenea, poate stimula dezvoltarea. În consecință, acest factor ar trebui luat în considerare de către managerii de biblioteci în deciziile lor. Pentru a analiza încrederea în rândul lucrătorilor din bibliotecă, a fost realizat un studiu în 20 de țări ale lumii", spune autoarea.
Analiza prezentată în lucrare face parte dintr-o cercetare privind capitalul social individual (ISC) al bibliotecarilor, care este planificată să fie finalizată în 2022. Scopul analizei a fost de a determina care respondenți au cel mai înalt nivel de încredere și ce factori influențează încrederea. Au fost luate în considerare și variabile independente, cum ar fi: țara de angajare; gen; vârstă; tip de bibliotecă; poziția într-o bibliotecă; dimensiunea orașului în care se află o bibliotecă.
Maja Wojciechowska este profesor asociat al Facultății de Filologie de la Universitatea din Gdańsk (Polonia). A obținut o diplomă postdoctorală în Biblioteconomie și Știința Informării la Universitatea din Silezia din Katowice și, de asemenea, a absolvit studii postuniversitare în management de proiect la Universitatea WSB din Gdańsk (C.P.).
Biblioteca Publică din New York elimină taxele pentru întârziere
Biblioteca a luat decizia de a elimina pentru totdeauna toate taxele pentru returnarea cu întârziere a materialelor împrumutate. Măsura vine din dorința de a crea un sistem echitabil și de a încuraja folosirea resurselor bibliotecii.
Președintele New York Public Library caracterizează taxele pentru returnarea întârziată drept „o metodă învechită, ineficientă de a încuraja utilizatorii să returneze cărțile; pentru cei care își pot permite taxele, ele sunt doar un stimulent. Pentru cei care nu își pot permite [...] ele devin o barieră reală la acces pe care nu o mai putem accepta”.
Măsura se aplică și celor care au în prezent întârzieri în returnarea materialelor, inclusiv celor peste 400.000 de utilizatori care aveau datorii de peste 15 dolari (limita de la care permisul de bibliotecă este suspendat).
Decizia celor de la New York Public Library se încadrează într-o direcție națională la nivelul Statelor Unite, unde peste 270 de biblioteci au renunțat parțial sau complet la taxele pentru întârziere, inclusiv bibliotecile din San Francisco, Chicago și San Diego.
Nu ne rămâne decât să sperăm că această practică se va extinde și în România, unde întâlnim mai degrabă renunțarea la taxă cu ocazia unor evenimente punctuale (ex. Zilele Bibliotecii) decât eliminarea ei. (M.C.)
Rolul bibliotecilor în orașele „smart”
Pe platforma Princh găsim un scurt articol despre rolul bibliotecilor în orașele „smart” ale viitorului. Articolul menționează rolul pe care bibliotecile îl vor avea în a ajuta comunitățile lipsite de abilități digitale și faptul că, într-un viitor oraș digitalizat, bibliotecile pot juca rolul un rol central. (M.C.)
Biblioteca biodiversității
Din newsletter-ul lui Victor Kapra am aflat despre Biodiversity Heritage Library, o bibliotecă ce oferă acces gratuit la documente din domeniul biodiversității. Biblioteca are și un cont de Flickr ce oferă posibilitatea descărcării imaginilor la o calitate superioară. (M.C.)
Booktruck
Booktruck este un proiect al asociației Cărțile pe Față care își propune să ofere celor din mediul rural acces la o bibliotecă mobilă de unde pot împrumuta gratuit cărți. Proiectul are deja o primă bibliotecă mobilă cu 1500 de cărți care străbate județul Cluj și își propune acum să echipeze încă o bibliotecă mobilă. Puteți dona direct pe site-ul lor și le puteți urmări activitatea în grupul de Facebook dedicat. (M.C.)
A doua ediție a Ghidului UNESCO/PERSIST pentru selectarea patrimoniului digital în vederea prezervării pe termen lung
Pentru a asigura prezervarea de lungă durată și accesul la patrimoniul cultural documentar, inclusiv cel în formă digitală, în acord cu recomandările UNESCO în domeniu, trebuie luate măsuri de prezervare a materialelor digitizate sau inițial publicate în format electronic. Ghidul UNESCO/PERSIST pentru selectarea patrimoniului digital în vederea prezervării pe termen lung a fost realizat în scopul de a asista practicienii în luarea deciziilor informate cu privire la resursele digitale ce trebuie să fie păstrate. Această a doua ediție, actualizată - prima a fost lansată în 2016 - a fost realizată prin efortul comun al unui grup de experți, reprezentanți ai UNESCO, IFLA, ICI (International Council on Archives), ICOM (International Council of Museums).
Pentru moment, ghidul este disponibil în limbile engleză, spaniolă și arabă. (BNaR)
„Netflix” pentru audiobook-uri
Revista Scena9 are un excelent articol despre apariția platformei de audiobook-uri Echo. Platforma cuprinde cărți în limba română de la edituri precum Nemira, Humanitas, Curtea Veche, Trei, Publica etc. dar și unele cărți în limba engleză.
Platforma oferă trei tipuri de abonamente lunare, cu prețuri între 8,49 și 19,99 euro și aduce drept noutate faptul că audiobook-urile rămân în proprietatea ascultătorului (spre deosebire de Netflix sau alte platforme de streaming unde încheierea abonamentului duce la pierderea totală a accesului). (M.C.)
Piramida consumului sănătos de media
Pornind de la ideea piramidei mâncatului sănătos, Faris Yakob a creat piramida media în care prezintă tipurile de media și măsura în care ele trebuie consumate. La bază (consumul recomandat cu precădere) se află cărțile, arta, teatrul etc. (ce ne satisfac nevoia de actualizare). În vârful piramidei (consumul trebuie evitat) se află sursele media care promovează falsuri folosindu-se de ideologii. Mai multe informații găsiți și în acest articol. Piramida poate constitui un punct de plecare sau chiar un ghid pentru bibliotecile ce doresc să ajute utilizatorii în dezvoltarea abilităților din zona culturii media. (M.C.)
And the winner is… Abdulrazak Gurnah
Cu siguranță ați aflat deja cine este câștigătorul din acest an al premiului Nobel pentru literatură. La fel ca și în anii precedenți, în presă s-a vorbit mult despre „nominalizații” din acest an și șansele lor. Toate aceste articole sunt pure speculații: lista nominalizaților va fi făcută publică abia peste 50 de ani, conform regulamentului premiilor Nobel. (M.C.)
