Hoinar prin biblioteci, în țara lui Hamlet
Drd. Loredana Stanciu (Biblioteca Județeană „N. Iorga”, Prahova)
Glòria Pérez-Salmerón, fost director al Bibliotecii Naționale a Spaniei și președinte IFLA în perioada 2017-2019, afirma că „bibliotecile sunt motoare ale schimbării”. Însă, pentru ca aceste motoare să fie pornite, este nevoie ca bibliotecarii să participe la (câte) un training dedicat viitorului profesiei lor.
Pentru că vreau să țin ritmul și să provoc schimbarea în comunitatea în care lucrez, sunt în căutarea de (re)surse de inspirație. De curând, am vizitat câteva biblioteci din Danemarca, grație unui proiect Erasmus+ derulat de Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești, „Biblioteca – un spațiu de învățare pe tot parcursul vieții pentru toată lumea”, nr. 2023-1-RO01-KA122-ADU-000131819, în perioada: 01/11/2023-30/04/2025. Atmosfera mobilității a fost deosebită pentru că am avut alături, 11 colegi bibliotecari din județul Prahova. De ce tocmai acolo? Pentru că peste 50% din danezi utilizează serviciile bibliotecilor publice și statisticile arată că, la o populație de nici 6 milioane de locuitori, au peste 23 milioane de vizitatori anual.
În Danemarca, nu doar Royal Danish Library, biblioteca națională a acestei țări, atrage publicul prin strălucirea sa. Multe alte biblioteci sunt în concurență și le găsești în localități mai mici ori în suburbii. Bibliotecile din Lyngby, Norebro, Osterbro sau Roskilde, de exemplu, se remarcă printr-un număr impresionant de utilizatori, prin servicii inedite sau printr-un design grandios.
Biblioteca Regală a Danemarcei îndeplinește trei funcții - de bibliotecă națională, universitară și publică. Situată într-o structură arhitecturală impozantă, din sticlă, are două corpuri de clădire unite printr-un culoar (de asemenea din sticlă) care traversează artera principală a orașului. În zilele însorite, râul din apropiere, pe care îl poți admira de la ferestrele imense, reușește să creeze o stare de confort sporit utilizatorilor, care se simt atrași de spațiul său, încă de la primele ore ale dimineții. Construită în 1999, își îndeplinește cu succes misiunea, în acest sfert de secol menținându-se pe lista celor mai utilizate și vizitate biblioteci din lume.
Danezii au fost dintotdeauna utilizatori frecvenți ai bibliotecii - ca instituție publică, dedicată comunității - și o apreciază la adevărata ei valoare, fapt reflectat în investițiile alocate, pe plan național și local. Bibliotecile din această țară dețin tehnologii de vârf, colecțiile lor țin pasul cu aparițiile editoriale, arhitectura clădirilor și designul interior sunt moderne, iar bibliotecarii și utilizatorii beneficiază de multe alte facilități.
Biblioteca Publică Lyngby-Taarbæk, situată la nici 20 de minute de Copenhaga, este o adevărată bijuterie, apreciată ca atare de toți cei care îndrăgesc cartea, lectura. Strălucirea acestei biblioteci a fost conferită de vizionarii arhitecți Tyge Holm și Flemming Grut, care, în 1968, au gândit un spațiu pe deplin adaptat/adaptabil veacului următor. Este, probabil, una dintre acele puține biblioteci care „au furat startul”, fiind gata de a face față provocărilor mileniului III înainte ca acesta să fi venit. De departe, poate fi considerată biblioteca visurilor oricărui bibliotecar. Proporțiile, frumusețea și eficiența spațiului m-au fascinat, pur și simplu, ca vizitator și ca profesionist. Amplasată într-o clădire sustenabilă, în adevăratul sens al cuvântului, utilizează lumina naturală cea mai mare parte din zi, datorită imenșilor pereți laterali din sticlă și prin ochiurile rotunde amplasate în tavan, pe unde pătrunde fără opreliști. Aș folosi, ca să descriu asta, sintagme precum: „revărsare de lumină”, „baie de lumină”, pentru că e... din abundență! Spațiile bibliotecii sunt deschise, mobilierul flexibil este compus din rafturi cu roți sau din cuburi care pot compune/recompune la nesfârșit o suprafață anume; culorile sunt calde, designul e modern și senzația e aceea a unui loc care îți permite și intimitate, și libertate.
Pe de altă parte, tehnologia modernă e prezentă peste tot. Biblioteca deține, de exemplu, un sistem automatizat de împrumut și retur, un sistem de contorizare a utilizatorilor, cu afișaj electronic la intrare. Și se bucură de 135.000 de vizitatori/an, la o populație de 58.000 locuitori. Cel mai mare număr de utilizatori, peste 55%, îl reprezintă adulții, iar familiile cu copii utilizează biblioteca în proporție de 85% - ceea ce e îmbucurător, pentru că se prefigurează publicul de mâine, alături de care bibliotecarii pot susține viziunea de azi.
Viziunea acestei biblioteci este una care e adaptată nevoilor populației și problemelor care traversează societatea contemporană. „Considerăm lectura și consolidarea abilităților de lectură ale cetățenilor ca fiind cea mai importantă contribuție a bibliotecilor la o societate democratică și durabilă”, afirmă bibliotecarii din Lyngby-Taarbæk. „Scopul nostru principal este de a face cât mai mulți cetățeni să citească. Și asta cât mai mult posibil!”. Pentru a împlini această viziune, Biblioteca Lyngby-Taarbæk colaborează cu toate instituțiile locale.
Sistemul de achiziție este organizat astfel încât peste 57,7% din populația locală să folosească serviciile bibliotecii. Iar unul dintre aceste servicii oferite publicului, diferit față de alte biblioteci din aceeași rețea, este acela de recomandare a cărților de către bibliotecari. Ce e diferit? Aceștia recomandă cărți publicului, dar nu o fac după propriile „gusturi de lectură”. Profesioniștii de aici au învățat cum anume să recomande cărți, participând la diverse specializări. Ei cunosc cele 6 criterii de evaluare a unei cărți și știu ce întrebări să adreseze publicului, astfel încât să sondeze nevoile reale de lectură ale acestuia (iar în baza acestor nevoi să gestioneze și achiziția de carte). Din acest chestionar am selectat câteva întrebări:
Ce fel de cărți preferă anumite categorii de cititori?
Care este ritmul de citire a unei cărți?
Care este tipologia personajului principal?
Cât de mult apreciază utilizatorul umorul din carte?
Care este perioada de timp în care are loc acțiunea cărții?
Cât de mult au apreciat intriga?...
Sunt doar câteva aspecte care corespund, adunate, celor 6 criterii de evaluare. De acest nou serviciu au beneficiat, deja, câteva sute de persoane, cărora li s-a putut face „profilul de cititor”. Unul dintre aspectele urmărite, de exemplu, a fost să se afle care este ponderea cărților tipărite față de cele în noile formate, iar rezultatul este în favoarea volumelor pe hârtie. Iată de ce, pentru bibliotecarii danezi, „cartea în format fizic este o prioritate în toate acțiunile pe care le organizăm”, cum remarca Emilie Bessing, bibliotecar.
Bibliotecile Rentemestervej, Østerbro, Roskilde sau Nørrebro fascinează și ele pe oricine le trece pragul. Prin ce se diferențiază de o bibliotecă publică românească? Pe rafturi sunt numai cărți noi, cu circulație mare, celelalte fiind în depozite. Dar oferta lor nu se limitează la cărți (indiferent de format). Aceste biblioteci dețin o colecție impresionantă de filme, între care și cele de la Netflix, și le oferă publicului gratuit. Pe de altă parte, am admirat faptul că în rețeaua bibliotecilor daneze cărțile circulă mult și între biblioteci, nu doar către public.
Biblioteca Roskilde are peste 600.000 de vizite/an, la o populație de 91.000 locuitori. Biblioteca Østerbro are cel mai mare grup de voluntari români, care organizează lunar evenimente pentru comunitatea românească – iar asta, trebuie să recunosc, m-a bucurat nespus, mai ales că, pe lângă literație (care e sau ar trebui să fie o țintă pentru orice comunitate a unei biblioteci), astfel de evenimente aduc în discuție și chestiuni precum identitate/pierderea identității, adaptare/inadaptare socială etc.
Biblioteca Nørrebro are, prin însuși proiectul ei, elemente care o deosebesc. A fost organizată prin transformarea unui depou de tramvaie și atrage publicul prin picturile realizate de renumitul artist danez Eske Kath, prin mobilierul industrial adaptat spațiului, dar și prin unele facilități și servicii pentru public: are o cafenea, un spațiu de joacă, o parcare pentru cărucioare, o sală de sport, aplicații digitale.
Dar să mă întorc în Copenhaga, unde nu doar Biblioteca Regală se adaptează lumii moderne, ci și bibliotecile mai mici. Și cum se face această adaptare? Totul începe cu o prospectare a nevoilor utilizatorilor. Copenhagen Main Library a făcut trei cercetări ample, în ultimii 15 ani, prin care s-a analizat comportamentul copiilor, de la naștere până la vârstă de 16 ani, în legătură cu obiceiurile și abilitățile de lectură, impactul culorilor, starea mentală în prezența cărților etc. S-au luat în calcul statisticile legate de populație, numărul de nașteri, școlarizarea și s-au prognozat cifrele pentru următorii ani, cu privire la potențialii utilizatori și profilul acestora. Decizia de a amenaja un spațiu amplu dedicat grupei de vârstă 0-2 ani și dedicarea unui întreg etaj doar grupelor de vârstă de la 0 (zero) la 6 ani s-a bazat pe analize minuțioase. În cadrul celui mai recent proiect adresat copiilor, sugestiv intitulat „Iubim cărțile”, biblioteca a organizat, timp de 7 zile, 151 de evenimente, în parteneriat cu alte șase biblioteci din rețea. Astfel, au fost atrași în spațiile și la evenimentele instituției, într-o singură săptămână, 9117 participanți, din care 85% au declarat că participarea le-a adus „cel mai mare grad de satisfacție”. Cu astfel de analize, cercetări și planuri strategice, profesioniștii danezi ne demonstrează că succesul e garantat, atunci când ești riguros în meseria ta, chiar dacă un bibliotecar danez are cel mai flexibil și cel mai redus program de lucru cu publicul comparativ cu al altor bibliotecari din Europa. Procedurile și metodele de lucru utilizate de aceștia ne demonstrează că o bibliotecă poate obține rezultatele scontate, atunci când urmează un plan bun.
Așa a fost la Copenhaga și în împrejurimi! Dați-mi voie să „zbor” acum în celălalt capăt al planetei, pentru citatul meu preferat din scriitorul argentinian Jorge Louis Borges (cine știe, poate am să ajung cândva și în bibliotecile de acolo): „Întotdeauna mi-am închipuit că Paradisul e un fel de bibliotecă”.
Foarte interesant articol, Loredana! O bucurie să-l citești!
Sper că vor face această lectură mulți dintre cei abonați la BiblioFeed și vor lua notițe unii dintre ei, pentru că au o sursă de inspirație valabilă în ceea ce ai scris! Trebuie să învățăm de la cei buni!
Victoria Frâncu