Valer Simion Cosma
„Un bun manager trebuie să fie conștient că are mereu de învățat din toate direcțiile”
Inaugurăm ceea ce ne dorim să fie o serie de dialoguri cu persoane relevante din lumea bibliotecilor printr-un interviu cu Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor adresate de colega noastră (și a sa :-)) Cristina Pârvu.
Valer Simion Cosma (n. 1986, Telciu, jud. Bistrița-Năsăud) este istoric, antropolog și publicist, doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu o teză despre rolul preoților în lumea țărănească ardeleană a secolului al XIX-lea. A fost cercetător la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și a contribuit la numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale. Preocupările sale de cercetător, după cum rezultă dintr-o notiță biografică de pe site-ul baricada.org, „vizează modernizarea lumii rurale, istoria și sociologia elitelor rurale, religiozitatea țărănească, religia vernaculară și raporturile dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est, naționalismul, populismul și clientelismul politic”. Interesul său pentru cultura și civilizația rurală se regăsesc, între altele, în Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, Conferințele de vară și Școala de vară de la Telciu, pe care le-a fondat. În curând se împlinește un an de când a preluat conducerea bibliotecii universitare din Sibiu (mai 2022). Într-un articol din recentul număr special al Dilemei vechi dedicat bibliotecilor, pe care l-am semnalat și noi, scria: „Cumva, după ce în diferite contexte am deplîns starea bibliotecilor din România și nevoia ca cele încă existente să se dezvolte în direcția unor spații comunitare, cu activități și resurse multiple, m-am trezit în postura de a pune umărul la concretizarea unei astfel de filosofii”.
C.P.: Care sunt gândurile tale la un an de la preluarea conducerii Bibliotecii Universității ''Lucian Blaga" din Sibiu?
V.S.C.: Pot să spun că am fost plăcut surprins de ce am găsit aici, pentru că am venit din afara mediului universitar, din cercetare, așadar așteptările mele erau influențate de experiența pe care am avut o frecventând bibliotecile de cercetare, în special Biblioteca Centrală Universitară din Cluj și câteva biblioteci din străinătate. Ce m-a surprins cel mai mult a fost deschiderea colectivului față de gândurile cu care am venit aici și disponibilitatea de a se implica într-un proces de transformare a bibliotecii într-un spațiu studențesc relevant. Un alt fapt esențial este că multe lucruri s-au schimbat mult mai rapid decât am îndrăznit sa visez la momentul preluării bibliotecii și acesta e meritul oamenilor din bibliotecă. Ei au înțeles ce mi-am propus să realizez și au pus umărul la asta.
C.P.: Cum simți Sibiul ca oraș universitar?
V.S.C.: Din păcate am observat ca studenții sunt puțin vizibili in oraș, atmosfera diferă de cea din Cluj, să spunem, dar cred că și asta se poate schimba, pentru că universitatea este într-un proces profund de transformare și devine tot mai vizibilă în comunitatea sibiană. Biblioteca are un rol în acest proces, ca spațiu nodal pentru tot ce înseamnă lumea universitară, lumea studențească. E un spațiu care poate face conexiunea cu orașul, între comunitatea academică și oraș.
C.P.: Cum te-ai acomodat, având în vedere că ai schimbat complet scenariul de viață, mutându-te din alt oraș, într-un context nou, cu oameni pe care i-ai cunoscut pentru prima dată?
V.S.C.: Într-un plan general vorbind, m-am acomodat mult mai repede decât mă așteptam, chiar dacă în anumite privințe încă simt că procesul de acomodare și așezare nu s-a încheiat. Acomodarea rapidă a fost facilitată și de faptul că atât la nivelul bibliotecii, cât și la nivelul universității am găsit un colectiv profesional foarte prietenos.
C.P.: Cum se împacă formarea ta de istoric și antropolog cu activitatea de bibliotecă?
V.S.C.: Cred că mă ajută atât în privința înțelegerii rolului bibliotecilor și al actualizărilor necesare în multe planuri, cât și în interacțiunea cu oamenii, utilizatori, colegi sau colaboratori. Istoria și antropologia sunt două discipline cu un rol esențial în cunoașterea și înțelegerea societăților, atât din perspectiva funcționării lor, cât și a proceselor complexe care le modelează. Și mă bucur că postura în care sunt mă ajută să folosesc cunoștințele și înțelegerea dobândite în timp în vederea adaptării adecvate a bibliotecii la transformările actuale, pentru a-i păstra și chiar amplifica relevanța în comunitate.
C.P.: Ce calități consideri că sunt esențiale pentru un manager bun?
V.S.C.: Trebuie să fie, în primul rând, un om de echipă și să cultive o atmosferă netensionată, un mod de relaționare colegial care să faciliteze buna funcționare a instituției și adaptarea la un context aflat în schimbare constantă. Apoi, trebuie să fie conștient că are mereu de învățat din toate direcțiile, „din cărți”, de la colaboratori și de la colegii cu mai multă experiență. Trebuie să fie un om informat și dispus la efort pentru informare continuă, pentru a putea elabora și implementa o viziune clară și coerentă. Trebuie să fie capabil de analiză nuanțată și de luarea deciziilor potrivite, inclusiv a unora care pot fi neplăcute, care sunt esențiale pentru a produce o schimbare și pentru a implementa o viziune.
C.P.: Cum reușești să îmbini activitățile culturale și proiectele pe care le desfășori în afara bibliotecii cu responsabilitățile pe care le presupune funcția de director?
V.S.C.: Deocamdată am redus destul de mult activitățile și proiectele pe care le desfășor în afara bibliotecii sau am căutat, unde a fost posibil, să le intersectez. Încerc să mă concentrez pe bibliotecă și să păstrez restul (munca de cercetare, implicarea în proiecte exterioare, inițierea unor alte proiecte, publicistica culturală etc.) pentru timpul liber. Pe de altă parte, cred că e important să-mi continui munca de cercetare, pe care o văd complementară acestei poziții și cred că implicarea în proiecte culturale exterioare și evenimente e utilă inclusiv din perspectiva intereselor instituției pe care o coordonez.
C.P.: Ce oportunități crezi că trebuie valorificate pentru Biblioteca ULBS în perioada următoare?
V.S.C.: Accentul pus pe digitalizare reprezintă deopotrivă o oportunitate și o provocare pentru biblioteca ULBS și cred că modul în care gestionăm acest proces va fi definitoriu pentru viitorul acestei biblioteci și esențial pentru dezvoltarea universității. Contextul este favorabil unor investiții ample în infrastructura digitală, unele extrem de necesare pentru funcționarea optimă a bibliotecii, altele foarte utile în perspectiva creșterii accesului la resurse documentare cât mai actuale și mai diverse. Nu în ultimul rând, tot profitând de acest context propice investițiilor în sfera digitală, este esențial să creștem accesul la cunoaștere și resurse documentare pentru utilizatorii cu deficiențe, contribuind astfel la dezvoltarea lor și la integrarea în comunitatea academică.
Pe de altă parte, după anii de pandemie, restricție și migrare masivă către online a diferitelor planuri existențiale (muncă, studiu, viață culturală, divertisment) se poate constata o nevoie crescută de activități față în față și mai ales de spații propice diverselor munci intelectuale și culturale. Adică, avem de-a face cu un context favorabil reafirmării relevanței bibliotecii sub multe aspecte, pentru a cultiva astfel mersul la bibliotecă și dezvoltarea unei culturi publice în care biblioteca este o instituție esențială în formarea și dezvoltarea continuă a cetățenilor.
C.P.: Cum vezi biblioteca viitorului?
V.S.C.: Biblioteca viitorului este una hibridă, online și analog, ancorată într-un cadru fizic care este în primul rând un spațiu de lucru prietenos. Trebuie reafirmată importanța bibliotecii în tot ceea ce înseamnă educație, acces la cunoaștere și cultură publică, atât prin actualizarea constantă a resurselor documentare puse la dispoziție în diferite formate cât și prin activitățile găzduite și reamenajarea și adaptarea spațiilor în funcție de nevoile și așteptările noilor generații de cititori și cititoare.
Aprilie 2023