Biblioteci românești
Site nou pentru Asociația Bibliotecarilor din România
ABR și-a lansat noul site și am putea spune chiar și o nouă identitate vizuală, pentru că el vine la pachet și cu un nou logo. Personal, văd în noul logo două frunze de lalea și un punct galben într-un cerc, dar promit să-mi forțez imaginația ca să-i găsesc totuși o explicație ceva mai apropiată de domeniul de activitate al asociației. Deși, dacă ne uităm prin noul site unde rulează clipuri cu păduri de conifere peste care apare logo-ul ABR… poate că nu sunt chiar așa de departe cu interpretarea mea.
Și pentru că am început cu imaginile/filmele scurte ce apar/rulează prin diverse zone ale site-ului: nimic nu țipă mai tare a fake decât imaginile stock cu care se umple un site, mai ales dacă nu prea au legătură cu conținutul acestuia. Am zis de păduri (sigur, din copaci se fac cărțile - ar putea suna un contraargument), remarc o carte împachetată drept cadou (frumos gest, dar cam forțată legătura), apare în sfârșit o bibliotecă dar nu e din țară ci o imagine luată de pe internet, la fel ca și cartea răsfoită și toate imaginile pe care am apucat să le verific. Desigur, împănarea site-ului cu imagini de pe net nu ar fi neapărat o problemă dacă am vorbi despre o asociație nouă și mică. Vorbim însă despre una cu o vârstă de peste trei decenii, cu membri în biblioteci de toate tipurile și din toate colțurile țării și care, fără prea multă bătaie de cap, ar fi putut să găsească și să folosească imagini cu biblioteci din țară (ne mândrim cu ele doar pe social media la diverse concursuri de tipul „cea mai frumoasă”?) și cu bibliotecari autentici, ilustrative pentru istoria asociației.
O altă problemă este citarea surselor imaginilor folosite. Sigur, s-au ales surse CCO, ceea ce implică faptul că atribuirea nu este necesară din punct de vedere legal (deși poate fi, dacă normele domeniului folosit o impun, de exemplu în știință), dar parcă o asociație de bibliotecari ar fi trebuit să opteze pentru menționarea lor.
Am vorbit până acum mai mult despre elementele vizuale și pentru că site-ul este unul care pune pe primul plan aspectul estetic și mai puțin organizarea și accesibilitatea conținutului. Ca și în versiunea lui anterioară, avem un site gândit ca un feed de social media (intri, vezi fotografii, ceva scris și scrollezi în jos), meniul a devenit un buton mic în colțul din dreapta sus care trebuie apăsat pentru a ajunge la lista unor rubrici precum evenimente, știri, articole etc., fără nicio menționare a organismelor asociației (diviziuni, secțiuni). Multe rubrici sunt goale sau conțin informații foarte sumare, semn că avem de-a face cu o work in progress - motiv pentru decizia de a anunța lansarea site-ului se dovedește prematură și greu de înțeles.
Foarte interesantă este rubrica Resurse, unde secțiunea Ghiduri/Lucrări este acum „sub lacăt”, fiind accesibilă doar membrilor ABR. Problema este că ea conține (cel puțin dacă ne uităm la precedenta variantă a site-ului) și lucrări în acces deschis, care însă acum sunt „închise” prin această „facilitate”. Sperăm să fie vorba doar de o eroare care va fi reparată și nu de continuarea unei tendințe de reducere a transparenței, vizibilă și în „punerea sub cheie” a proceselor verbale ale ședințelor Consiliului Director, spre exemplu.
Găsim și o necesară rubrică dedicată istoricului asociației, dar, din păcate, resursele documentare disponibile pe această temă (printre care și Tratatul de biblioteconomie editat chiar de ABR) nu au fost folosite, cel puțin deocamdată: istoricul este expediat în câteva rânduri, dintre care două treimi nici măcar nu au legătură cu actuala asociație (sunt furnizate informații privind inițiativele de asociere profesională din 1919, 1924 și 1947, ca și cum acestea ar avea o legătură cu ABR). Ce să mai spunem despre faptul că rubrica se deschide cu un motto prost tradus preluat dintr-un ghid IFLA - „Asociațiile există pentru a-i uni pe membrii săi [sic!]" - iar în josul ei găsim un videoclip amatoristic care conține niște repere istorice selectate aleatoriu care se opresc la anul 2014… Din păcate, impresia generală este una de improvizație.
Noul site ne aduce și posibilitatea de înscriere pentru viitorul newsletter (despre care se vorbește din decembrie 2023…). Îl așteptăm cu răbdare. (M.C.)
Hub al rezilienței
Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova anunță deschiderea primului Hub al rezilienței dintr-o serie de zece ce urmează să fie inaugurate în raionul Anenii Noi. Hub-ul face parte din proiectul „Reducerea vulnerabilității la riscurile de dezastre și consolidarea rezilienței socio-economice în Moldova” și „urmărește să devină un mediu sigur și incluziv de informare, educație non-formală și dezvoltare personală pentru membrii comunității”. (M.C.)
Luna bibliotecilor școlare
Octombrie este luna internațională a bibliotecilor școlare, o inițiativă a International Association of School Librarianship care își propune să celebreze anual bibliotecile din întreaga lume care fac parte din această categorie.
Să ne gândim și noi o clipă la bibliotecile noastre școlare, cele mai multe greu încercate și la cei care le servesc cu pasiune și profesionalism, în ciuda tuturor greutăților. Așteptăm și semnalarea unor modalități/evenimente prin care celebrează această lună care le este dedicată, pe care să le preluăm în următorul număr al BiblioFeed. (R.C.)
SOS bibliotecile școlare
SOS Bibliotecile Școlare este un proiect al Asociației Arhitectura Celuilalt, realizat în colaborare cu biroul de arhitectură A.ttune ArchiLab. Cităm din postarea de pe pagina de Facebook a asociației:
„Studiul SOS Bibliotecile Școlare și proiectul BYT Hub / (Book Your Time) Hub și-au propus să adreseze un fenomen identificat în școlile din România privind diminuarea structurilor de biblioteci școlare, datorită scăderii interesului pentru lectură în rândul tinerilor, lipsei atractivității spațiilor și fondului neactualizat de resurse documentare.
În acest context bibliotecile au nevoie să se reinventeze pentru a deveni spații mai atractive, spații de socializare și întâlnire, spații de lectură cu fond de carte actualizat și acces la resurse digitale.”
Pornind de la proiectul de amenajare a unei biblioteci școlare din Târgu Neamț premiat la Regionala de Arhitectură Moldova 2024, despre care am scris și noi în urmă cu câteva numere (vezi BiblioFeed #70), realizatorii propun „o bibliotecă flexibilă pe roți” care poate fi amplasată în orice spațiu.
Proiectul a fost expus în perioada 4-6 octombrie în cadrul ArchyFest. (R.C.; semnalare de Tiberiu Cazacioc)
Biblioteci din lumea largă
Riscurile nebănuite ale subfinanțării bibliotecilor
În numărul din 25 septembrie al Time, Elyse Graham, istoric și profesor universitar, realizează o punte peste timp, punând în paralel reducerea bugetelor bibliotecilor din SUA în 2024 cu ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică. În eseul său, intitulat We Underfunded Our Libraries Once. It Almost Lost Us World War II, Graham arată că absența unor publicații din bibliotecile americane în timpul celui de-al doilea război mondial a îngreunat efortul de documentare al celor care căutau în biblioteci informații utile pentru efortul de război:
„U.S. intelligence quickly discovered that libraries didn’t have the most basic information that the country needed in this crisis. For example, at the time of America’s entry into the war, its cartographic resources were, as one commentator said, “utterly deficient.” If you scoured every map collection in the country, you would find only two full map portfolios of Japan.”
Din acest motiv, serviciile secrete americane au fost nevoite să formeze un corp aparte de spioni, alcătuită din profesori universitari și bibliotecari, care au fost trimiși în străinătate pentru a recupera deficitul de informații și documente necesare pentru a câștiga războiul. Sunt prezentate date despre realizările acestor agenți secreți inediți, dintre care unii au ajuns în perioada postbelică să ocupe poziții importante în bibliotecile sau asociațiile bibliotecarilor din SUA.
Din păcate, lecția învățată atunci și măsurile care au fost luate în urma ei pentru a susține în mod adecvat dezvoltarea colecțiilor din biblioteci pare a fi fost uitată.
„Politicians invested in libraries after the war because they understood it to be an act of American patriotism and a vision for American national security. They had learned, the hard way, the value of having strategic book reserves. Today, some 80 years after the Allied victory, we’ve forgotten that lesson.”
Autoarea consideră că a lăsa totul pe seama digitalului, în condițiile în care accesul la internet reprezintă o țintă principală în cazul unui conflict armat, reprezintă un risc major. Exemplul relativ recent al indisponibilizării infrastructurii digitale a British Library în urma unui atac informatic arată că a renunța total la documentele pe suport tradițional sub pretextul digitizării este departe de a fi cea mai bună idee. În fine, ultimul argument, cel financiar, nu este și cel din urmă: finanțarea tuturor bibliotecilor publice din SUA a reprezentat în 2020 mai puțin de 1% din totalul cheltuielilor militare. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
IFLA Trend Report 2024
IFLA Trend Report 2024: Facing the future of information with confidence a fost lansat în cadrul Information Futures Summit, Brisbane, Australia.
„Nu trebuie să știm sigur ce le rezervă viitorul bibliotecilor și comunităților pe care acestea le deservesc pentru a putea juca un rol în modelarea acestuia. 2024 Trend Report, lansat la Information Futures Summit și realizat cu sprijinul SIGL, oferă o resursă cheie pentru bibliotecarii, bibliotecile și asociațiile de biblioteci care doresc să integreze ziua de mâine în planificarea lor de astăzi.” (sursa)
La puțin peste 10 ani de la publicarea primului raport IFLA privind tendințele înregistrate în lumea bibliotecilor, a fost lansată o actualizare a acestuia care ține cont de schimbările cu impact asupra mediului informațional: creșterea gradului de conștientizare a consecințelor nedreptății privind accesul la cunoaștere, continuarea progreselor tehnologice, polarizarea politică tot mai accentuată și, desigur, pandemia, printre altele.
Domeniul biblioteconomic nu a rămas pasiv în fața acestor provocări. Au fost adaptate serviciile existente și au fost dezvoltat altele noi, au fost explorate modalitățile prin care bibliotecile pot continua să-și îndeplinească misiunea de a schimba viețile oamenilor în bine prin cunoaștere și informare.
IFLA Trend Report 2024 este un instrument necesar pentru a ne asigura că bibliotecile pot continua să facă acest lucru. Raportul este util pentru orice lucrător din domeniul bibliotecilor și științelor informării, din orice bibliotecă sau asociație de biblioteci care dorește să se pregătească pentru ce va urma în acest domeniu.
Elaborarea raportului a fost coordonată de prof. Michael Dezuanni și dr. Kim Osman, de la Queensland University of Technology, care au o experiență vastă în informarea și modelarea politicilor guvernamentale în era digitală. El explorează șapte tendințe cheie în mediul informațional și al cunoașterii, de la ceea ce înțelegem prin cunoaștere în sine la dimensiunile tehnologice, politice și de mediu ale acesteia.
Cele șapte tendințe identificate sunt următoarele:
Practicile de cunoaștere sunt în schimbare;
Inteligența artificială și celelalte tehnologii transformă societatea;
Încrederea este renegociată;
Competențele și abilitățile devin din ce în ce mai complexe;
Tehnologiile digitale sunt distribuite inegal;
Sistemele informatice utilizează mai multe resurse;
Oamenii caută legături cu comunitatea.
Dincolo de acestea, raportul analizează ce se poate întâmpla atunci când aceste tendințe se întâlnesc și interacționează, așa cum se va întâmpla în mod inevitabil în realitate. Aceste intersecții ale tendințelor sunt sursa de inspirație din spatele unei serii de scenarii - povești despre ce ar putea aduce viitorul informației și al cunoașterii și care ar putea fi rolul bibliotecilor în cadrul acestora. Atât tendințele, cât și scenariile sunt elemente de bază pe care bibliotecarii, bibliotecile și asociațiile de biblioteci le pot utiliza în planificările lor viitoare. (BNaR)
„De spiritu et anima” nr. 9 (2024)
Semnalăm apariția, în luna septembrie, a celui de-al nouălea număr al revistei De spiritu et anima editată de BCU București. O interesantă reflecție ne propune Odilia Roșianu, cu privire la oportunitatea și utilitatea accesului la bibliotecă duminica (Mergem la bibliotecă duminica?). Titus Lateș ne prezintă istoria Bibliotecii Seminarului de Pedagogie Teoretică, în vreme ce Carmen Constantinescu descrie particularitățile unor volume semnate de I.D. Sârbu care se află în colecțiile BCU „Carol I”. Andreia Fanea merge pe cărări bătătorite de mulți alți autori, scriind despre contribuția lui Ioachim Crăciun la dezvoltarea bibliologiei românești. Celelalte articole abordează teme de istoria culturii - interesant, în mod particular, cel dedicat de Eugen Gabor teatrelor și grădinilor de vară bucureștene de odinioară, în contextul în care cel mai nou corp al clădirii Bibliotecii Centrale Universitare a fost înălțat pe locul fostei grădini „Boema”. Ca element de picanterie, dacă nu mă înșală memoria, în momentul în care acest spațiu a fost alocat bibliotecii cu scopul extinderii clădirii, a existat un protest al celor din conducerea Teatrului de revistă „C. Tănase”, care folosea Grădina „Boema” pentru spectacolele sale estivale. Istoria va decide ce va rezista mai mult în timp - revista sau revistele (și celelalte publicații)… (R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința „Open and Engaged 2024: Empowering Communities to Thrive in Open Scholarship”
British Library organizează, în data de 21 octombrie, conferința Open and Engaged 2024: Empowering Communities to Thrive in Open Scholarship, în format hibrid, ca parte a evenimentelor dedicate Săptămânii internaționale a accesului deschis. Conferința este susținută de Arts and Humanities Research Council (AHRC) și Research Libraries UK (RLUK).
Această ediție a conferinței se va concentra pe valorificarea puterii comunităților în axa accesului deschis, a infrastructurii deschise, a tehnologiilor emergente, a colecțiilor de date, a echității și integrității, a dezvoltării competențelor și a modelelor durabile pentru a promova cercetarea de toate tipurile în folosul public. Organizatorii conferinței optează pentru o abordare intersectorială, programul conferinței unificându-se în jurul unor valori comune pentru deschidere - prin reflectarea asupra practicilor din cadrul bibliotecilor de cercetare, atât în învățământul superior, cât și în sectoarele GLAM (Galerii, Biblioteci, Arhive, Muzee), precum și în bibliotecile naționale și publice.
Acesta va fi un eveniment hibrid care va avea loc la British Library's Knowledge Centre din Londra și va fi transmis online pentru cei care nu pot participa în persoană. (BNaR)
Conferința „Timeless Archives, Timely Connections: Preserving Endangered Documentary Heritage and Inspiring Collaboration”
Endangered Archives Programme (EAP) și British Library organizează, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2024, în format hibrid, conferința Timeless Archives, Timely Connections: Preserving Endangered Documentary Heritage and Inspiring Collaboration.
Marcând 20 de ani de existență a programului Endangered Archives (Arhive în pericol), conferința își propune să evidențieze realizările programului și să exploreze teme și subiecte comune esențiale pentru salvgardarea patrimoniului documentar și a moștenirii culturale.
EAP facilitează digitizarea arhivelor din întreaga lume care sunt aflate în pericol de distrugere, neglijare sau deteriorare fizică. Datorită finanțării generoase din partea Arcadia, o fundație caritabilă care se ocupă de conservarea patrimoniului cultural și de promovarea accesului liber la cunoaștere, EAP a acordat granturi pentru 500 de proiecte, realizate în peste nouăzeci de țări din întreaga lume.
Această conferință internațională va aduce laolaltă multe dintre instituțiile, persoanele și activiștii din domeniul conservării patrimoniului documentar. În cadrul conferinței, vor fi prezentate strategii de conservare, oportunități de finanțare, precum și studii de caz privind protecția patrimoniului cultural împotriva riscurilor cauzate de schimbările climatice, conflicte sau război. Participanții vor putea, de asemenea, să discute despre cele mai urgente și noi provocări și oportunități din domeniu, inclusiv despre costurile comparative ale protejării arhivelor fizice față de cele digitale, despre noile riscuri din lumea digitală, despre conceperea unor abordări strategice și despre cum să implicăm un public mai divers în protejarea patrimoniului documentar.
Conferința va include discursuri susținute de Hisham Matar, Jane Winters și Kọ́lá Túbọ̀sún. Printre vorbitori se numără Tom Holland, Buhle Mbambo-Thata (Universitatea Națională din Lesotho), Hana Sleiman (Universitatea din Edinburgh), Dian Kuswandini (UNESCO), Marianne Deraze (International Council on Archives), Romana Delaporte (Cultural Emergency Response), Michael Ballbach (Google Books), Stephanie Grant (British Council), Dagnija Baltiņa (Biblioteca Națională a Letoniei), Nikolas Sarris (Biblioteca Națională a Greciei), Arthur Dudney (Arcadia), Rachel Deblinger (Modern Endangered Archives Program) și mulți alții, care își vor împărtăși experiența privind protecția patrimoniului documentar.
Publicul țintă al conferinței este format din profesioniști în domeniul patrimoniului cultural, arhiviști și bibliotecari, specialiști în digitizare, profesori și studenți în arhivistică, istorici, conservatori, artiști interesați să lucreze cu arhive documentare, persoane cu un interes general pentru acest subiect, potențiali solicitanți de granturi EAP.
În vederea participării la această conferință este necesară achiziționarea unui tichet. Pentru participanții prezenți în persoană, costul unui tichet este de 70 de lire sterline, dar tichetul pentru participarea online este gratuit. (BNaR)
Webinarul „Libraries and positive climate action: fiction, imagination and hope”
British Library organizează în data de 10 octombrie webinarul cu tema Libraries and positive climate action: fiction, imagination and hope. Este al patrulea eveniment din seria Libraries and positive climate action, axată pe prezentarea acțiunilor pe care bibliotecile le pot desfășura pentru a preveni criza climatică. Acest webinar, în mod particular, își propune să exploreze modalitățile prin care bibliotecile pot colabora cu scriitori și alți artiști pentru a promova acțiunile climatice.
Colaborarea dintre biblioteci și scriitori sau alți artiști este o modalitate puternică de a transmite problemele legate de criza climatică, dar și de a explora soluții și de a căuta modele mai durabile de viață și de muncă. Acest webinar va prezenta experiența Climate Action Almanac, o inițiativă ce reunește scriitori importanți de science-fiction cu cercetători, artiști, oameni de știință din întreaga lume pentru a împărtăși viziuni ale unui viitor climatic pozitiv. Proiectul a fost dezvoltat de Centrul pentru știință și imaginație al Universității de Stat din Arizona și oferă un model de integrare a creativității cu realitatea schimbărilor climatice în scopul conștientizării pericolelor la care acestea ne supun pe fiecare dintre noi.
De asemenea, în cadrul webinarului vor fi exemplificate și alte proiecte de succes dezvoltate de biblioteci care valorifică potențialul imaginației pentru a evidenția problemele climatice și a inspira acțiuni climatice: expoziția Landscapes of Change realizată de Manchester Poetry Library și programul Climate Future al bibliotecii West Vancouver Memorial.
Pentru participarea la acest eveniment online este nevoie de înscriere prealabilă. (BNaR)
Înregistrarea webinarului „Licenses and Copyright: Protection and Managing Digital Content”
Secțiunea IFLA Document Delivery and Resource Sharing (DDRS) a organizat, în data de 29 august 2024, al treilea webinar pe tema copyrightului în mediul digital.
Webinarul „Licențe și drepturi de autor: Protecția și gestionarea conținutului digital” explorează modul în care legile privind drepturile de autor și diferitele tipuri de licențe contribuie la protejarea și gestionarea conținutului digital. Sunt discutate exemple practice de aplicare eficientă a acestor instrumente juridice în diverse medii digitale.
Prezentarea subliniază importanța actualizării practicilor de acordare a licențelor în fața progreselor tehnologice și sugerează necesitatea adaptării cadrului juridic pentru a spori protecția conținutului digital. (BNaR)
Sesiune de nominalizări pentru EIFL Public Library Innovation Award
De multe generații, bibliotecile publice oferă servicii care promovează lectura și stimulează creativitatea prin intermediul resurselor tipărite și activităților tradiționale.
Odată cu avansul tehnologiilor digitale, un număr tot mai mare de biblioteci publice integrează resursele și dispozitivele digitale în aceste servicii pe care le oferă utilizatorilor lor.
Sesiunea de aplicații din cadrul celei de-a 18-a ediții a Premiului EIFL pentru inovație în bibliotecile publice este acum deschisă. Premiul este destinat bibliotecilor publice din țări în tranziție și în curs de dezvoltare care integrează cititul și scrisul digital în programe și activități, în vederea stimulării cititului și creativității oamenilor. Prin lectură și scriere digitală se înțelege orice activitate de lectură sau scriere care utilizează dispozitive electronice, cum ar fi e-readere, computere sau smartphone-uri. Activitatea poate implica persoane de orice vârstă - copii, tineri, adulți și vârstnici - și orice dispozitiv digital sau combinație de dispozitive.
Termenul limită de depunere a aplicațiilor este 12 noiembrie 2024.
Fiecare bibliotecă câștigătoare va primi un trofeu și un premiu în valoare de 1500 USD. De asemenea, povestea bibliotecii va fi promovată în cadrul rețelei EIFL, prin toate canalele de comunicare disponibile.
Din 2011 până în prezent premiul a fost acordat către 61 de biblioteci din Africa, Asia, Europa, America Latină și Caraibe. Să reamintim că printre acestea se regăsesc și biblioteci din România și Republica Moldova: Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași și Biblioteca Comunală din Pietrari, la categoria Public libraries contributing to community health, respectiv Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, la categoriile Public libraries contributing to open government și Public libraries contributing to education. (BNaR)
Știință și informație
Proces împotriva giganților din publicarea științifică
O profesoară de la University of California a dat în judecată șase edituri științifice pentru încălcarea legii antitrust prin interdicția de a depune manuscrisele concomitent la mai multe edituri în vederea publicării și pentru refuzul de a plăti serviciile de peer-review. Un eventual rezultat favorabil (care, totuși, e destul de improbabil…) ar putea avea o influență majoră asupra publicării științifice. (M.C.)
Despre clasamentele universitare
Clasamentele universitare, adică acele metode cantitative de a evalua performanțele care sunt greșite atunci când vedem că universitățile noastre nu intră măcar în clasament și foarte bune atunci când reușesc să o facă, se bazează totuși pe metodologii, iar cunoașterea acestora poate fi de ajutor. O resursă foarte utilă pentru cei care doresc să afle mai multe despre cum se calculează diversele clasamente este Ruth’s Rankings, o rubrică de pe Library Learning Space, care prezintă diversele metodologii ce stau la baza clasamentelor și explică schimbările care apar (destul de des). (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
