Cititorii noștri fideli (cei 40-50% dintre abonați care deschid e-mailurile pe care le primesc săptămânal și cei care ne accesează direct pe site, număr de număr) au remarcat, poate, că în ultimul timp s-au înmulțit contribuțiile semnate de alte persoane decât redactorii obișnuiți ai BiblioFeed. Reamintim, cu acest prilej, că suntem deschiși și încurajăm implicarea oricui dorește să semnaleze evenimente semnificative din lumea bibliotecilor, publicații și orice altceva se potrivește cu profilul newsletter-ului nostru. Știm că, deseori, evenimente profesionale importante și subiecte de interes larg, dar capacitatea noastră de a le acoperi este limitată de timpul pe care-l avem la dispoziție pentru editarea acestei publicații.
Sesiune de preadmitere la masteratul „Gestionarea informației în societatea contemporană” (Facultatea de Litere, Universitatea din București)
Facultatea de Litere organizează în luna mai concurs de preadmitere pentru 5 programe de masterat, la care pot candida studenți ai facultății aflați în anul al III-lea sau absolvenți ai unui program de licență care doresc obținerea anticipată a unui loc pentru studii de masterat.
Promovarea examenului de licență până la data prevăzută pentru înmatriculare este, conform legii, o condiție necesară. Mai multe detalii sunt disponibile în Ghidul pentru organizarea concursului de preadmitere la masterat.
Unul dintre programele de masterat pentru care se organizează preadmitere este Gestionarea informației în societatea contemporană. Concursul de preadmitere constă în două probe: 1) analiza CV-ului și a scrisorii de intenție depuse de candidat; 2) interviu.
Calendarul de concurs este următorul:
Înscrieri: 5-14 mai 2025
Examene: 19-23 mai 2025
Rezultate provizorii: 26-27 mai 2025
Confirmarea locului: după susținerea examenului de finalizare a studiilor de licență și obținerea adeverinței de licențiat.
Persoană de contact: lector dr. Robert Coravu (robert.coravu [at] litere.unibuc.ro) (R.C.)
Biblioteci românești
Bibliotecile selectate în programul „Hi Digital”
Programul „Hi Digital” al Fundației Vodafone se adresează persoanelor de peste 65 de ani, urmărind să le îmbunătățească starea de bine prin dezvoltarea de competențe digitale și prin consolidarea încrederii în mediul digital, să le faciliteze incluziunea într-o lume din ce în ce mai tehnologizată și să reducă decalajul digital în raport cu generațiile tinere. Bibliotecile publice și școlare care doresc să devină ambasadori ai educației digitale se numără printre beneficiarii potențiali ai acestui proiect.
Fundația Vodafone a publicat recent lista cu cele 17 biblioteci selectate în cadrul programului. Acestea vor putea participa la sesiuni de formare de formatori și mentori și vor beneficia de echipamente IT și consumabile pentru atelierele de competențe IT pentru seniori. Remarcăm că programul prevedea selecția a 20 de biblioteci, dar lista finală cuprinde mai puține, ceea ce ar putea semnala că un număr mic de biblioteci au aplicat sau au avut aplicații eligibile. Oricum, orice astfel de inițiativă este de salutat, mai ales în contextul în care digitalizarea societății vine nu doar cu beneficii, ci și cu riscul excluderii celor fără abilități digitale. (M.C., R.C.)
Săptămâna Lecturii la ASTRA Sibiu
În orașul și județul Sibiu, Ziua Națională a Lecturii 2025 a însemnat un maraton organizat de Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, alături de numeroși parteneri și colaboratori din comunitate. În acest proiect de amploare, denumit #SibiulmeuCITEȘTE, în acest an, s-au conectat zeci de grădinițe, școli gimnaziale și licee din municipiul Sibiu și de pe întreg teritoriul județului.
Bibliotecarii astriști, împreună cu instituțiile partenere și o mulțime de colaboratori invitați în proiect, au ajuns cu sesiuni interactive de lectură la peste 2500 de elevi și preșcolari, în 50 de locații din 26 de localități.
Pe parcursul Săptămânii Lecturii, copii de toate vârstele au avut prilejul de a se întâlni cu lectura oferită nu doar de reprezentanții bibliotecii publice sibiene, dar și de profesioniști din diverse domenii. Un total de 102 persoane au participat la sesiunile organizate în cadrul maratonului de lectură.
O acțiune aparte în cadrul proiectului #SibiulmeuCITEȘTE a fost atelierul interactiv „Povești de la bunicii noștri”. În cadrul acestuia, seniori de la centrele de servicii sociale au interacționat cu elevi de gimnaziu prin intermediul unor opere literare clasice și al poveștilor din copilăria de altădată. Bunicii participanți au avut astfel ocazia să cunoască preferințele de lectură ale tinerei generații. (R.P.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci publice din Harghita, Neamț, Olt, Vâlcea
biblioteci școlare din București, Bistrița-Năsăud (Casa Corpului Didactic), Buzău
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Viziunea strategică a Bibliotecii Naționale a Australiei
Biblioteca Națională a Australiei și-a publicat viziunea strategică prin care urmărește „să faciliteze australienilor conectarea la patrimoniul lor național bogat, pentru a fi liberi să-și făurească propria înțelegere a identității, culturii și locului în lume”. La fel ca toate documentele similare, strategia nu aduce neapărat noutăți dar exprimă modul în care biblioteca își vede rolul în societate („bibliotecile sunt un bun public… o piatră de temelie a infrastructurii democratice și culturale”), valorile pe care le susține („nu promovăm, cenzurăm sau privilegiem puncte de vedere din publicații australiene; colectăm Australia așa cum este, nu așa cum poate ne-am dori să fie”) și direcțiile strategice propuse („colecționăm, angajăm și împuternicim indivizi și organizații în moduri ce fac posibilă cunoașterea nouă”). O lectură interesantă pentru oricine își pune întrebări legate de rostul bibliotecilor în ziua de azi. (M.C.)
Biblioteca Holocaustului
Biblioteca Wiener a Holocaustului a lansat un portal online cu peste 150.000 de pagini ce cuprind dovezi ale Holocaustului și mărturii ale celor care au suferit din cauza regimurilor fasciste din Europa - inclusiv al celui din România. Colecția acoperă o perioadă lungă, începând din perioada interbelică și mergând mult după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, între care și documente folosite în Procesele de la Nurnberg. Ceea ce-i poate frapa pe cei mai puțin pasionați de istorie este multitudinea de publicații interbelice care avertizează în legătură cu pericolul fascismului și nazismului. Un spațiu virtual în care sunt puse la dispoziție dovezi ale pericolului reprezentat de ideologiile extremiste, într-un moment în care acestea revin în actualitate. (M.C.)
Presiuni asupra bibliotecilor din Coreea de Sud
O carte care susține că alegerile din 2020 din Coreea de Sud au fost fraudate se află în centrul unor presiuni asupra bibliotecilor din țară. Bibliotecarii povestesc despre mesaje precum „o să vă raportez la CIA dacă nu achiziționați cartea” sau plângeri din partea cetățenilor care susțin că nu le sunt acceptate sugestiile de achiziție, în ciuda faptului că volumul este unul care a apărut abia cu o lună în urmă. Totuși, problema nu pare, deocamdată, să fie una de proporții în condițiile în care s-au înregistrat doar 64 de cereri de achiziție în bibliotecile publice din Seul, un oraș de zece milioane de locuitori. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Actualizarea „IFLA Trend Report”
După ce am prezentat IFLA Trend Report în BiblioFeed #73 (preluare din newsletter-ul BNaR), semnalăm acum apariția unei actualizări a acestui document, în care asociația internațională prezintă și o serie de scenarii - idei de folosire a tendințelor prezentate. O altă noutate o reprezintă agenda de aptitudini necesare în contextul tendințelor respective, o sursă de inspirație pentru orice bibliotecar interesat de dezvoltarea profesională și o lectură necesară pentru cei care decid curricula programelor de studii în domeniul biblioteconomiei. Notăm aici câteva dintre aptitudinile prezentate în agendă:
un nivel de bază în programare - capacitatea de a folosi Raspberry Pi, Python sau R;
capacitatea de a înțelege și folosi inteligența artificială;
abilitatea de a înțelege cum funcționează comunicarea științifică;
aptitudini de educație informațională.
Desigur, bibliotecarii nu trebuie să-și dezvolte toate aceste aptitudini, dar unele precum cele de educație informațională vor deveni din ce în ce mai importante în viitor, indiferent de tipul bibliotecii în care lucrează. (M.C.)
Din nou, despre inteligența artificială, biblioteci și bibliotecari
În Library Journal, Matt Enis abordează subiectul utilizării inteligenței artificiale în producerea de știri (AI in the news), subliniind provocările cu care vine la pachet această încercare de a eficientiza activitatea jurnalistică. Printre utilizările în acest domeniu sunt menționate rezumarea sau traducerea unor documente, compunerea de e-mailuri, analiza datelor, generarea de infografice sau rezumate de articole pentru canalele de social media și buletinele de știri ale organizațiilor media, brainstorming, reformularea frazelor, evaluarea calității conținutului, generarea de sugestii de titluri, recontextualizarea conținutului pentru audiențe diferite, detectarea biasurilor, monitorizarea unor site-uri web pentru a primi alerte privind știrile de interes, transcrierea automată și extragerea altor informații din conținutul înregistrărilor video/audio și multe altele.
La fel ca și în alte domenii, principalul argument pentru apelul la instrumentele AI generative este eliberarea angajatului uman de activitățile consumatoare de timp care îi solicită mai puțin sau deloc inteligența și creativitatea, permițându-i astfel să se concentreze pe îndeplinirea unor sarcini mai complexe. Și tot ca în alte domenii, erorile, „halucinațiile” acestor instrumente ridică semne de întrebare cu privire la eficiența lor și la direcția în care se înclină balanța - spre beneficii sau spre probleme?
Autorul menționează rezultatele unui studiu recent, prezentate de BBC, în care a fost testată capacitatea instrumentelor AI ChatGPT, Copilot, Gemini și Perplexity de a rezuma știri. S-a constatat că 51% dintre rezumate aveau „probleme semnificative de un anumit tip”, 19% dintre răspunsurile AI la întrebări despre știri care citau conținutul BBC conțineau erori factuale, iar 13% dintre citatele preluate din articolele BBC fie conțineau modificări față de sursa originală, fie nu apăreau în articolul care a fost citat.
Dincolo de exemplele menționate, care arată că încrederea în conținutul generat cu ajutorul AI nu poate fi nici pe departe una oarbă, se reamintește că aceste instrumente sunt din ce în ce mai mult folosite pentru a produce conținut în scop de dezinformare. Evaluarea informațiilor este o necesitate, dar și o întreprindere dificilă în contextul informațional actual.
Care este legătura cu bibliotecile? Una dintre principalele misiuni ale bibliotecilor este să ofere acces la surse de calitate - surse de informații, în general, surse de știri și alte informații de actualitate, în particular - dintre care multe sunt prea scumpe pentru ca utilizatorii să le poată achiziționa ei înșiși. Specialiștii din biblioteci citați de Enis reamintesc acest rol de intermediari ai accesului la surse de informații de încredere pe care îl au bibliotecarii, precum și instruirea pe care o pot furniza pentru a facilita o navigare mai sigură în acest mediu. Ei consideră că metodele tradiționale de evaluare a informațiilor - lectura laterală (evaluarea credibilității informațiilor prin verificarea mai multor surse), luarea în considerare a biasurilor autorilor sau surselor sau a propriilor biasuri - pot fi aplicate cu succes nu doar pentru conținutul produs de om, ci și pentru rezultatele AI generative. De asemenea, sunt furnizate exemple de biblioteci care contribuie la familiarizarea utilizatorilor cu inteligența artificială, organizând cursuri în care demonstrează practic cum pot fi utilizate sau publicând articole explicative, inclusiv unele prin care o supun demistificării și urmăresc să ajute la înțelegerea escrocheriilor care o exploatează.
Nu în ultimul rând, este reamintită responsabilitatea profesională pe care o au bibliotecarii de a se familiariza cu modul de funcționare al AI generative, independent de opinia personală pe care o au referitor la această tehnologie - o condiție elementară pentru a-i putea asista pe utilizatori să o folosească în mod benefic și eficient, la fel cum au procedat la începuturile erei internetului.
“We don’t have all of the answers, but we should know where to look for the answers. And this is going to be something we’re going to be queried about a lot going forward. It’s a form of information, right? On a basic level, AI is generating information—whether it’s right or not. Librarians aren’t necessarily supposed to be the arbiters of authority, but we’re supposed to be aware of how information is organized and used.”
Între altele, bibliotecarii ar trebui să fie pregătiți să-i ajute pe utilizatori să creeze prompturi mai bune pentru a obține răspunsuri mai bune de la instrumentele de inteligență artificială generativă și, în același timp, să le antreneze scepticismul și gândirea critică în raport cu răspunsurile obținute. À bon entendeur…
Un alt articol (Artificial Intelligence in Library Studies: A Textual Analysis), de data aceasta din publicația italiană JLIS.it, propune o analiză a prezenței subiectului inteligenței artificiale în studiile din domeniul biblioteconomiei pornind de la titlurile și abstractele acestora.
P.S. În acest context, semnalăm și existența Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027, pe care am descoperit-o recent. (R.C.)
2025 EBSCO Solar Grant
Până pe 30 aprilie 2025 se pot depune aplicații pentru aceste granturi în valoare totală de 300.000 de dolari, accesibile, pentru al zecelea an consecutiv, bibliotecilor din lumea întreagă care doresc să monteze instalații solare, expunând astfel beneficiile sustenabilității în comunitățile pe care le servesc. De precizat că eligibile sunt exclusiv bibliotecile care sunt clienți ai EBSCO Information Services. (R.C.)
Știință și informație
Minunata lume nouă
„Cruciada” pornită de administrația Trump împotriva ideilor care nu-i plac a ajuns în domeniul științei. Un articol relatează presiunile făcute asupra CDC (Center for Disease Control), o instituție apolitică prin însăși esența activității ei, pentru a întârzia/opri publicarea unor studii despre gripa aviară și scoaterea unui tabel de date dintr-un studiu care lega gripa aviară de consumul de lapte crud (un aliment preferat de noua conducere a sănătății din S.U.A.).
Același articol relatează cererea administrației Trump de publicare a unor studii referitoare la pericolele cauzate de incendiile de vegetație (la câteva zile după ce președintele S.U.A. l-a criticat pe guvernatorul Californiei pentru modul în care a administrat incendiile). Mai mult, angajaților CDC li s-a ordonat să retragă sau să retracteze din revistele științifice toate articolele care conțin anumiți termeni interziși precum gen, transgender sau LGBT. Deja au dispărut de pe site-uri ce țin de CDC seturi de date și informații referitoare nu doar la termeni din zona genului, ci și din cele ale vaccinării, contracepției, prevenirii bolilor cu transmitere sexuală, sănătății reproducerii și altele.
Nu ne-ar mira ca, până la sfârșitul mandatului, oamenii de știință din SUA să fie nevoiți să-și înceapă cărțile cu poze ale conducătorului suprem și explicații despre cum Trump conduce țara spre noi culmi în edificarea societății multilateral dezvoltate. Din păcate, mai sunt elemente străine care perturbă liniștea poporului, dar listele cu știința ce trebuie eliminată sunt deja făcute. Contează mai puțin că listele respective nu conțin ce spun că ar conține sau că, în goana după tot ce e trans, administrația interzice și transdisciplinaritatea (care, după cum sună, e sigur ceva de la Soros).
La urma urmei, ce ne afectează pe noi că Trump și Musk au ceva cu gheii? Oamenii de știință n-au decât să se ocupe de alte lucruri, nu? Nu e chiar așa, pentru că, după cum spunea Martin Niemöller:
„Când naziștii au venit să îi ia pe comuniști, n-am scos o vorbă. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democrați, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit să îi ia pe sindicaliști, nu am protestat. Nu eram sindicalist. Când au venit să îi ia pe evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea.”
În plus, într-o democrație, o asemenea ingerență fără precedent a politicului în știință îi afectează calitatea, scade nivelul de încredere al populației în ea și deschide calea spre pseudoștiință finanțată de stat. Poate părea un subiect îndepărtat de lumea bibliotecilor, dar nu trebuie să uităm că ele sunt deja un loc în care diverse grupuri ideologice încearcă să-și impună punctul de vedere - e suficient să trecem în revistă numeroasele presiuni pentru interzicerea unor cărți, despre care am scris și noi. (M.C.)
„Journal Comparison Service” va fi închis
Coalition S a luat decizia să închidă serviciul de comparare a revistelor lansat în 2022 care-și propunea să ofere date legate de costurile accesului deschis. Decizia de închidere a venit ca urmare a slabei utilizări: numărul revistelor care ofereau date a scăzut de la peste 2000 la 549, iar numărul utilizatorilor a fost de 105. Deși ideea care a stat la baza acestui serviciu este una bună, se dovedește încă o dată că tranziția la accesul deschis este departe de a fi un proces liniar și predictibil. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Românul e născut perfect
Rezultatele unui sondaj realizat de Parlamentul European arată că tinerii din UE (cetățenii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani) folosesc social media ca principală sursă de informare, deși majoritatea sunt conștienți de riscurile dezinformării online. În opoziție cu majoritatea, românii, alături de vecinii lor bulgari, se situează pe primele locuri la capitolul „încredere în forțele proprii” (doar 19% dintre tinerii români și 11% dintre tinerii bulgari consideră că au fost expuși la dezinformare și știri false).
Dacă am concluziona că această rată ridicată a încrederii în propriul discernământ informațional se datorează competențelor lor reale de informare, am fi la fel de aproape de adevăr precum tânăra uimită în fața zăpezii care nu se topește. În fapt, o asemenea concluzie ar intra în conflict cu procentele ridicate de analfabetism funcțional de care auzim periodic și cu alte cifre îngrijorătoare: de pildă, o treime din populația României - cel mai mare procent din Europa - consideră că știința și tehnologia au o influență negativă asupra societății, atitudine care, în cuvintele ministrului educației, Daniel David, „predispune la pseudoștiință și vulnerabilizează la conspirații și fake news.”
În concluzie, convingerea pe care o au cei mai mulți dintre tinerii noștri că n-au fost expuși la dezinformare și știri false - în condițiile în care războaiele informaționale ale zilelor noastre sunt o realitate evidentă, de ale cărei consecințe nimeni nu poate fi scutit - este, mult mai probabil, dovada unui nivel scăzut de educație informațională și a unui apetit la fel de scăzut pentru gândirea (auto)critică. (R.C.)
Cinci reguli de igienă informațională
Într-un număr special al newsletterului Misreport, intitulat Ce este un război informațional și cum îi facem față împreună, am găsit, printre multe informații și resurse utile, cinci reguli care țin de igiena informațională care s-ar putea dovedi utile în aceste zile pline de anxietate și confuzie. Vă invităm să le citiți și voi în Misreport. (R.C.)
Miscellanea
Motor de căutare a operelor aflate în domeniul public
Public Work by Cosmos este un motor de căutare prin intermediul căruia putem descoperi opere aflate în domeniul public provenind de la instituții celebre precum Biblioteca Publică din New York și Muzeul Metropolitan.
Instrumentul este unul destul de simplu (ca să nu zicem rudimentar), oferind opțiunea de căutare simplă în diverse baze de date precum Public Domain Review, dar se remarcă prin designul care aduce în prim-plan partea vizuală și invită la o descoperire a colecției mai puțin organizată, dar poate mai captivantă. (M.C.)
Autori plătiți pentru datele folosite de inteligența artificială
Microsoft a încheiat un acord cu editura HarperCollins prin care editura și autorii împart în mod egal 5000 de dolari pentru fiecare carte pe care firma de software o folosește în antrenarea inteligenței artificiale. O astfel de rezolvare este binevenită în contextul problemelor ridicate de folosirea în dezvoltarea AI a materialelor sub incidența drepturilor de autor. Rămâne de văzut în ce măsură o astfel de soluție se va extinde la nivel internațional și dacă politica de a oferi o sumă egală indiferent de carte este sustenabilă. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: Jean Nicolas Servandoni, „Architectural Capriccio with a Monumental Arch”, 18th century (Metropolitan Museum) La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Răzvan Pop (R.P.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Ca de obicei, informații interesante, opinii pertinente și oameni minunați care ni le pun la dispoziție. Mulțumim.