Biblioteci românești
Biblioteca Națională a României sărbătorește împlinirea a 70 de ani
Peste exact o săptămână, Biblioteca Națională ne invită „să sărbătorim împreună șapte decenii de cultură, memorie și patrimoniu”, după cum sună anunțul de pe site-ul său. Așadar, joi, 26 iunie, la ora 11, se va da startul evenimentului organizat cu acest prilej, care va include un moment festiv găzduit de Aula Ministerului Culturii, vernisajul expoziției Breviar 70. O istorie a Bibliotecii Naționale a României precum și o întâlnire profesională intitulată Biblioteci în dialog, care avea loc în Sala Mircea Eliade cu începere de la ora 14.00.
În ceea ce privește cea din urmă secțiune a programului, Biblioteci în dialog, care se va desfășura sub forma unei mese rotunde, temele propuse spre dezbatere sunt leadership și profesia de bibliotecar și piața de carte. Invitați să ia cuvântul sunt președinții celor două mari asociații profesionale românești, Carmen Pesantez (ABR) și Dragoș Neagu (ANBPR) - ultimul având și funcția de președinte al Comisiei Naționale a Bibliotecilor, Robert Coravu, în calitate de reprezentant al învățământului de specialitate și Bogdan Hrib, scriitor și editor.
Programul detaliat este disponibil pe pagina de Facebook dedicată evenimentului. (R.C.)
Despre lectură și biblioteci la români
În Libertatea din 5 iunie, sub provocatorul titlu „Curiosul caz al fetiţei de 12 ani care citește cărţi împrumutate de la biblioteca din sat”, a fost publicat un reportaj în care, între altele, se reia problema mult discutată și nesoluționată a competențelor scăzute de lectură, înțelegere și utilizare a textului scris pe care le deține un procent semnificativ din populația țării (peste 42% din elevii de 15 ani și 33% dintre adulți, conform PISA 2022) și sunt prezentate cifre dramatice privind dispariția bibliotecilor din școli și comune: din 10.029 de biblioteci școlare, câte erau în 1990, în 2023 mai rămăseseră 5.993, iar din cele 2.620 de biblioteci comunale, în 2023 mai existau doar 1.576, în condițiile în care numărul comunelor a crescut la 2.862. Dincolo de cifre, sunt prezentate și mărturiile unor cititori și bibliotecari, precum cea a bibliotecarei din comuna Corbu (Constanța), Elena Crețu, care a descoperit în arhiva bibliotecii detalii „picante” despre modul în care se desfășura activitatea ei înainte de Revoluție:
Bibliotecarii erau luați din rândul învățătorilor și stăteau aici un an – doi. Unii au rezistat și 7-8 ani în acest post. Și, pe vremea lui Ceaușescu, erau obligați să facă o normă de cititori. Numai că în bibliotecă erau doar cărți despre comunism și despre cât de frumoasă e conducerea țării; alte cărți nu existau. Și închipuiți-vă că plecau bibliotecarii prin sat, cu aceste cărți, ca să le dea la cetățeni: «băi, luați și citiți, că eu am nevoie să-mi fac stocul!»”. Însă oamenii din sat numai de citit cărți comuniste n-aveau chef. „Așa că se trezea săraca bibliotecară”, spune Elena Crețu, „că nu mai primea cărțile înapoi. Și ea avea un inventar. Am găsit documente în care bibliotecarele erau sancționate la salariu, pentru că le ieșise lipsă în inventar un număr de cărți. Cumplit! Mai târziu, după 1980, am descoperit că bibliotecarele ajunseseră la o soluție, ca să nu mai fie sancționate: declarau «am găsit geamul de la bibliotecă spart și cărți lipsă»”. Acum doi ani, spune Elena Creţu, a făcut o reuniune cu fostele bibliotecare din Corbu „şi povesteau traumele prin care au trecut, pentru că ieșeau cu lipsa în gestiune”.
De citit! (R.C.)
În fine, o solidarizare
Ne-am bucurat să aflăm că Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România a luat poziție în legătură cu modul în care deciziile din ultimele luni ale administrației Trump (despre care am scris și noi aici, în numeroase rânduri) au afectat activitatea bibliotecilor și a altor instituții ale memoriei culturale din SUA. ANBPR s-a raliat demersului Biroului European al Asociațiilor din domeniul Bibliotecilor, Informării și Documentării (EBLIDA) prin care acesta și-a afirmat solidaritatea și sprijinul pentru Asociația Bibliotecarilor Americani:
„EBLIDA este extrem de îngrijorată de recentele decizii din Statele Unite privind reducerile de fonduri pentru Institute of Museum and Library Services (IMLS), precum și pentru National Archives and Records Administration (NARA), și pentru sectorul patrimoniului în general, precum și de retragerea seturilor de date și oprirea cercetării. Ne facem ecoul poziției Asociației Bibliotecilor Americane în dezaprobarea reducerilor anunțate la IMLS, care joacă un rol atât de valoros în sprijinirea bibliotecilor. […] O națiune în care oamenii nu au acces la informații despre trecutul lor se îndreaptă orbește spre viitor.”
(extras din Declarația de sprijin a EBLIDA)
Asumarea și afirmarea unor poziții în legătură cu decizii și evenimente de natură să afecteze ecosistemul informării și documentării, indiferent dacă e vorba sau nu de România, scot asociațiile noastre profesionale din izolarea și autoreferențialitatea în care se complac, din păcate, de multe ori. Eu, unul, continui să aștept, de pildă, o luare de poziție bine argumentată pe tema necesității de a dezvolta și derula, inclusiv cu ajutorul bibliotecilor, programe de educație media și informațională a cetățenilor de toate vârstele, care să contribuie la creșterea rezilienței în fața dezinformării, a știrilor false și a pseudoștiinței care, după cum se poate observa, fac numeroase victime (inclusiv în rândul bibliotecarilor, unde incapacitatea de a identifica informațiile incorecte și de a separa sursele de informare valide de cele care dezinformează sau distorsionează este descalificantă profesional). (R.C.)
Proiectul unei biblioteci digitale universitare realizate printr-un parteneriat Galați-Chișinău
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, în parteneriat cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău vor derula pe o perioadă de 18 luni proiectul Online Cross-Border University Library for Equitable Access to High-Quality Educational Services – CBOL (cod OMD00388), finanțat prin Programul Interreg VI-B NEXT România–Republica Moldova, Program Priority 2 - Social Development across Borders, Specific objective 2.1 - Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training.
Bugetul total al proiectului este de 331.481,72 euro, din care instituției coordonatoare (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați) îi revine suma de 261.903,90 euro. În cadrul acestui proiect se urmărește crearea unei biblioteci universitare transfrontaliere prin digitizarea fondului de publicații, dotarea cu echipamente moderne și dezvoltarea unei baze de date comune.
În spațiile bibliotecilor universităților partenere, vor fi create două centre de resurse educaționale echipate cu scannere profesionale, table digitale, computere all-in-one, obiecte de mobilier, echipamente hardware și software pentru asigurarea accesului la internet. Publicațiile supuse digitizării vor fi cărți, articole științifice, materiale academice. Echipa de implementare a proiectului va sistematiza informațiile și va crea conturi de abonați pentru cel puțin 1500 de studenți.
În cadrul proiectului vor fi organizate evenimente (conferințe, seminare, un forum educațional privind metodele inovatoare de predare online), campanii media și va fi publicat un studiu comun. Se vor desfășura programe de instruire pentru angajații celor două universități pe următoarele teme: biblioteconomie și știința informării, plagiat/antiplagiat/drepturi de autor, managementul referințelor bibliografice, bune practici privind bibliotecile digitale. Prin crearea unor tabere comune, studenți și reprezentanți ai UDJG vor vizita instituția parteneră din Chișinău și invers cu scopul de a consolida relațiile de colaborare și de a crește calitatea educației.
Vom reveni cu informații detaliate după constituirea bibliotecii digitale transfrontaliere CBOL. (L.U.)
Chestionar cu beneficii
Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România invită membrii comunității profesionale să completeze un chestionar „dedicat implicării bibliotecilor în susținerea Recomandării Consiliului Europei din 2023 privind rolul bibliotecilor în societate și a Obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”. Chestionarul TELL - TRANS-EUROPEAN LEARNING LIBRARIES „se adresează bibliotecarilor din toate tipurile de biblioteci din România”, deci nu doar celor din bibliotecile publice, ale căror puncte de vedere „sunt esențiale pentru a construi o imagine clară a modului în care bibliotecile pot contribui la prioritățile europene actuale”. Așa cum se spune în debutul anunțului ANBPR, „Dragi bibliotecari din România, vocea voastră contează!” (și ar trebui să conteze în orice moment și pe orice temă, nu doar când e nevoie să ridicați mâna ca să ieșiți la număr - dar pentru asta trebuie s-ofaceți auzită…).
Cei care completează chestionarul au șansa de a fi selectați pentru a participa la Școlile de Vară TELL din Salonic, Grecia sau Osijek, Croația, alături de colegi din biblioteci europene. Așadar, vă încurajăm să-l completați și să-l distribuiți și altor membri ai comunității profesionale. (R.C.)
Povești în euskara și balti în biblioteci publice din București
Ali Muhammad, profesor din Pakistan și Ibai Etxezarraga, arhitect din țara Bascilor, au vizitat trei filiale ale Bibliotecii Metropolitane pentru a vorbi despre importanța prezervării diversității culturale, în special a limbilor aflate în pericol de dispariție, și pentru a se inspira din funcționarea bibliotecilor publice din România în vederea deschiderii unei biblioteci într-un sat din Pakistan. Puteți citi un reportaj pe acest subiect pe platforma G4Media. (M.C.)
Promovarea colecțiilor speciale din bibliotecile publice prin intermediul Wikimedia. Biblioteca ASTRA Sibiu - amprenta digitală a patrimoniului cultural local
Una dintre cele mai eficiente și democratice modalități de a face cunoscute colecțiile speciale din bibliotecile publice este valorificarea platformelor din ecosistemul Wikimedia, în special Wikipedia, Wikimedia Commons, Wikidata și Wikisource. Colecțiile speciale cuprind materiale rare, unicat sau valoroase din punct de vedere cultural, istoric și artistic, iar promovarea lor digitală aduce un triplu beneficiu: conservare, vizibilitate și valorificare educațională. Dincolo de aspectele practice în acest context, biblioteca, în identitatea ei de bază, de catalizator al culturii și model pentru generațiile viitoare, dezvoltă mereu metode inovatoare, procese ample care presupun oameni pregătiți profesional, în permanentă conexiune cu tendințele globale de a releva dinamica lucrului în echipă și impactul major pe care o bibliotecă îl are în comunitate.
Legătura dintre bibliotecile publice și proiectele Wikimedia, care sunt libere, colaborative și cu impact global, se dezvoltă firesc pe această bază principială. Wikipedia, de exemplu, este cea mai accesată enciclopedie online, iar ilustrarea articolelor cu imagini provenite din colecțiile bibliotecii contribuie la creșterea vizibilității ei, pune în valoare patrimoniul local și național, îmbogățește conținutul enciclopedic liber cu surse fiabile și creează punți de colaborare cu comunitatea editorilor voluntari Wikimedia.
Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu a găzduit între 2 și 6 iunie 2025 un curs intensiv de formare, organizat de grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova și dedicat editării pe platformele Wikimedia. Scopul workshopului a fost de a dezvolta competențele digitale ale bibliotecarilor și de a valorifica patrimoniul documentar local prin contribuții relevante în cea mai mare enciclopedie colaborativă online – Wikipedia.
Participanții s-au familiarizat cu principiile de editare și documentare pe Wikipedia, învățând să utilizeze instrumentele specifice și bazele de date disponibile contributorilor. Cursul a îmbinat teoria cu practica, prin ateliere aplicate care au permis bibliotecarilor să își exerseze noile cunoștințe și să participe activ la îmbogățirea conținutului enciclopedic global.
Prin această inițiativă, Biblioteca ASTRA subliniază încă o dată rolul esențial al bibliotecarilor în promovarea alfabetizării informaționale, a accesului liber la cunoaștere și a conservării memoriei culturale locale în format digital. Cursul reflectă angajamentul instituției față de inovație, colaborare și deschiderea către noi forme de valorificare a colecțiilor sale.
Pe parcursul formării, bibliotecarii au creat, corectat și extins articole legate de subiecte culturale precum personalități locale, instituții de cultură, cărți, autori sau aspecte ale istoriei locale. Aceste contribuții au la bază resurse din colecțiile Bibliotecii ASTRA, în special din fondul valoros al colecțiilor speciale. De asemenea, zeci de imagini relevante vor fi încărcate pe Wikimedia Commons, sporind vizibilitatea patrimoniului sibian în mediul digital.
Un element important al cursului a fost implicarea bibliotecarilor astriști în campania internațională #1Lib1Ref, în cadrul căreia bibliotecarii adaugă referințe verificate în articolele Wikipedia, contribuind astfel la calitatea și credibilitatea informațiilor disponibile publicului larg. Expertiza lor în organizarea informației și în evaluarea surselor face din ei actori-cheie în procesul de construire a cunoașterii digitale. (E.D.)
Ediția de vară 1lib1ref 2025
Imaginează-ți o lume în care fiecare bibliotecar a adăugat câte o referință bibliografică la Wikipedia.
Anul acesta, în premieră în România și Republica Moldova, grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova a organizat ediția de vară a campaniei 1lib1ref, în perioada 15 mai-5 iunie. Ca și în edițiile anterioare, scopul a fost de a aduce un plus de calitate referințelor folosite în mediul online, în speță pe Wikipedia, prin implicarea activă a bibliotecarilor în editarea de articole.
Ceea ce este special de această dată este faptul că ideea unei ediții estivale a pornit la solicitarea bibliotecarilor pasionați de accesul deschis la cunoaștere, concept promovat de Wikipedia, cea mai accesată enciclopedie virtuală. Punctul de vedere neutru, atât de mult pus în discuție și tot mai necesar în actualul context social, este unul dintre pilonii care stau la baza articolelor Wikipedia, alături de credibilitatea surselor folosite. Pentru aceasta, cărțile și publicațiile tipărite rămân în continuare cea mai importantă sursă de informare, iar bibliotecile publice dețin aceste elemente în format accesibil.
În campania #1lib1ref 2025 Vara au fost organizate 3 evenimente ( toate trei în România, dintre care unul online) la care au participat 26 de bibliotecari, în special de la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu și Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” Buzău. Au editat 26 de utilizatori care au realizat pe Wikipedia în limba română 799 de editări pe 577 de pagini. 7 editori au avut fiecare peste 30 de editări .
Wikipedia este o parte valoroasă a fiecărui proces de cercetare. Mai multe referințe bibliografice fac din Wikipedia un instrument de referință mai bun. Fiecare ediție 1lib1ref contribuie la întregirea cunoașterii umane. Mulțumim tuturor bibliotecarilor care aleg să facă diferența, într-un efort de dedicație și voluntariat. Următoarea ediție a campaniei va avea loc la începutul anului viitor, cu noi evenimente organizate de bibliotecile publice din România și Republica Moldova. (E.D.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în biblioteci publice din Cluj, Dâmbovița, Tulcea, Vâlcea. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Cărțile otrăvitoare
The Poison Book Project este un proiect realizat în parteneriat de Universitatea din Delaware și Winterthur Museum, Garden, and Library. Proiectul își propune să identifice pigmenți toxici folosiți în legarea cărților, în special în secolul al XIX-lea, și să conceapă metode mai de manipulare și depozitare a acestor volume. În cadrul lui a fost realizată o bază de date a cărților în care s-a descoperit arsenic și au fost dezvoltate resurse utile pentru identificarea volumelor problematice - inclusiv un semn de carte care poate fi folosit la identificarea cărților cu potențial de a conține arsenic, care poate fi solicitat de bibliotecile interesate. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Programe de studii de specialitate la Universitatea din București
În sesiunea de admitere din luna iulie, pentru programul de studii Științe ale informării și documentării din cadrul domeniului de licență Științe ale comunicării sunt scoase la concurs 56 de locuri (30 la buget + 26 cu taxă).
Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma dedicată a Universității din București, în perioada 1 iulie 2025, ora 9:00 – 9 iulie 2025, ora 15:00.
Informații complete privind admiterea la programele de studii de licență sunt disponibile în sesiunea dedicată de pe site-ul Facultății de Litere.
Pentru programul de studii de master Gestionarea informației în societatea contemporană, în sesiunea din iulie vor fi scoase la concurs 39 de locuri - 11 la buget și 28 cu taxă, cu precizarea că pentru acest program, la care s-a organizat sesiune de preadmitere, numărul de locuri bugetate poate fi actualizat după data de 7 iulie 2025, în funcție de confirmările primite de la cei admiși în urma preadmiterii.
Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma dedicată a Universității din București, în perioada 7 iulie 2025, ora 9:00 – 13 iulie 2025, ora 13:00.
Interviul de admitere se va desfășura pe data de 17 iulie, cu începere de la ora 10.00.
Informații complete privind admiterea la programele de studii de master sunt disponibile în sesiunea dedicată de pe site-ul Facultății de Litere. (R.C.)
Programe de studii de specialitate la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu organizează, și în acest an, studii universitare de licență și de masterat pentru bibliotecari și profesori documentariști.
Admiterea pentru programele de studii universitare de licență și masterat din acest an va avea loc în lunile iulie (sesiunea I) și septembrie (sesiunea a II-a), conform calendarului. Înscrierile se realizează exclusiv online. Pentru studiile universitare de licență, admiterea se face pe bază de concurs de dosare, iar pentru cele de masterat admiterea constă într-un interviu susținut de candidați în perioada stabilită de către universitate. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul universității care este dedicat admiterii.
Informații detaliate despre abilitățile și competențele dobândite pe parcursul participării la programele de studiu, dar și oportunitățile de carieră oferite de o diplomă obținută în domeniul științelor informării și documentării se regăsesc în prezentarea evidențiată pe pagina de Facebook Științe ale Informării și Documentării ULBS dedicată programelor universității sibiene.
Date de contact pentru mai multe informații: e-mail silviu.bors[at]ulbsibiu.ro, tel. 0744375484 (lector univ. dr. Silviu Borș). (S.B.)
Știință și informație
Un nou proiect de verificare a științei
The Center for Scientific Integrity (organizația din spatele Retraction Watch - baza de date ce prezintă articolele retrase) a lansat un nou proiect. Intitulat The Medical Evidence Project, acesta își propune „să folosească metode vizuale și computaționale pentru a determina gradul de încredere al unui articol - pentru a identifica rapid probleme în articolele științifice”.
Transpus în cuvinte ceva mai omenești, explicația de mai sus ar suna ceva de genul: vor fi evaluate meta-analizele (acele articole care iau studiile pe un subiect și observă numitorul comun la care ajung) pentru a identifica articole care distorsionează semnificativ rezultatele. Altfel spus: la fel cum salariul mediu nu spune aproape nimic (pentru că media este trasă în sus foarte tare de existența unor salarii extrem de mari), iar un indicator mai bun este salariul median (adică acel salariu care este mai mare decât 50% dintre celelalte salarii și mai mic decât restul de 50%), și meta-analizele pot fi afectate de studii care au rezultate mult diferite față de restul articolelor. Înseamnă neapărat că respectivele studii sunt greșite? Nu - dar merită o privire mai atentă, mai ales pentru că meta-analizele pot fi instrumente de bază în conceperea de ghiduri de tratament cu aplicare internațională. (M.C.)
Journal Citation Reports, la jubileu
A apărut ediția din 2025 a Journal Citation Reports, renumitul instrument bibliometric editat de ceva vreme de compania Clarivate, care administrează platforma Web of Science. Este o ediție care marchează un jubileu: în urmă cu 50 de ani, în 1975, apărea primul număr al JCR, care introducea factorul de impact (Journal Impact Factor - JIF) calculat pe baza datelor din 1974. În 2025, JCR conține date referitoare la 22.249 reviste din 111 țări, acoperind 254 de domenii de cercetare. (R.C.)
Ce a mai făcut Trump?!
Comisia Make America Healthy Again, însărcinată cu transpunerea ideilor MAGA în zona sănătății, a conceput și publicat (la ordinul direct al președintelui) un raport care-și propune să redea sănătatea copiilor americani. Sună nobil, doar că documentul respectiv, despre care Casa Albă susține că este un exemplu de transparență și de știință de cel mai înalt nivel, este plin de greșeli de diferite feluri. După cum arată mai multe investigații, rezumate într-un articol din Science, el citează studii inexistente și articole ale căror concluzii nu susțin afirmațiile pe care le conține. Mai mulți specialiști au atras atenția asupra faptului că documentul pare a fi produs de un sistem de inteligență artificială care a „halucinat” pentru a livra concluziile dorite de comanditat. Problemele semnalate au fost etichetate de către Casa Albă drept simple „erori de formatare”.
În continuarea cruciadei pentru „redarea sănătății Americii”, ministrul sănătății din administrația Trump i-a concediat pe toți membrii comisiei care stabilește recomandările de vaccinare la nivel național. În locul lor au fost numite persoane cunoscute pentru activismul antivaccinare (dintre care cel puțin una nu are nici măcar un articol publicat în domeniu), decizia stârnind critici în comunitatea medicală. Această ultimă situație scoate la iveală și vulnerabilitatea gândirii de tipul „informare din surse oficiale”, considerată (în mod greșit) un exemplu de combatere a dezinformării. Ce sursă poate fi mai oficială decât comisia națională care se ocupă cu recomandările de vaccinare? La urma urmei, atâta vreme cât considerăm că autoritatea reprezintă un argument (indiferent dacă e autoritatea statului sau autoritatea conferită de apartenența la o profesie - sunt destule exemple de medici cu poziții pseudoștiințifice) nu facem decât să consumăm o variantă fast-food a evaluării informației, care presupune zero bătăi de cap și ne rezolvă nevoia imediată. Problema e că această variantă nu ne oferă autonomia de a identifica singuri consensul științific într-un domeniu și ne face vulnerabili în special dacă trăim în țări în care politicienii nu respectă independența științei. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Un joc educativ pentru înțelegerea modului în care funcționează dezinformarea
Unpacking the Truth este o activitate educațională, sub forma unui joc între echipe alcătuite din liceeni de 16-18 ani, al cărei scop este să dezvolte abilitățile de gândire critică, de verificare a faptelor și de utilizare a surselor oficiale pentru demascarea dezinformărilor.
Echipele trebuie să investigheze un număr de afirmații făcute într-o postare din social media fictivă, cu ajutorul a șase personaje care le vor ghida către resursele potrivite.
Kitul pentru profesori este disponibil în engleză și franceză. (R.C.)
Cine ar fi crezut?
O investigație a ziarului The Guardian arată că mai mult de jumătate dintre cele mai populare videoclipuri de pe TikTok care oferă sfaturi de sănătate mintală conțin informații greșite.
Printre soluțiile miraculoase oferite în videoclipuri de influencerii cu pretenții de medici fără diplomă se numără mâncatul unei portocale sub duș pentru a reduce anxietatea (metodă care rezolvă, ce-i drept, problema mâinilor lipicioase de după…), tratarea anxietății cu busuioc sau șofran (fără să precizeze cum se tratează anxietatea cauzată de prețul șofranului) sau metode de vindecare a traumelor într-o oră (fast-food psihologic).
Reprezentanții TikTok au criticat investigația din The Guardian, despre care spun, printre altele, că încalcă dreptul la liberă exprimare. De la o vreme, dreptul de a spune orice-i trece prin cap, oricât de aberant și periculos ar fi, pare să fi devenit cel mai important drept fundamental al omului. (M.C.)
Miscellanea
Inițiativă adresată absolvenților Facultății de Litere
Cum o parte a cititorilor BiblioFeed este alcătuită din absolvenți ai unei forme de învățământ biblioteconomic, semnalăm aici o inițiativă a Facultății de Litere care se adresează absolvenților de după 1990 ai diverselor sale programe de studiu la nivel de licență, masterat sau doctorat.
Preluăm aici invitația adresată absolvenților Facultății de Litere de a completa formularul la care se face referire în anunțul de pe site-ul FL:
Dorim să stimulăm comunicarea, colaborarea și schimbul de experiență între studenții de ieri și cei de azi, inclusiv ca o modalitate de explorare a opțiunilor de carieră pe care le au absolvenții facultății noastre. De asemenea, credem că luările de poziție, proiectele, politicile educaționale pe care facultatea le inițiază au nevoie de vocea și de sprijinul alumnilor.
Pentru a ține legătura cu voi, vă invităm să completați formularul următor (nu vă va lua mai mult de două minute): https://forms.gle/bRSD3wV59TfiY16t9
(R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă a fost generată de ChatGPT, pornind de la titlurile articolelor din prezentul număr. La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Lenuța Ursachi (L.U.) - Elena Damian (E.D.) - Silviu Borș (S.B.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
