BiblioFeed #40
13 martie 2023
Comunitatea bibliotecarilor a aflat cu un imens regret de trecerea în neființă a doamnei Dr. Olimpia Bratu, managerul Bibliotecii Județene “Christian Tell” din Târgu Jiu.
Bibliotecarii din întreaga țară transmit condoleanțe familiei, prietenilor și colegilor doamnei Dr. Bratu.
Olimpia Bratu a muncit fără odihnă și și-a dedicat viața pentru promovarea cunoașterii, protejarea patrimoniului și dezvoltarea comunităților prin servicii moderne de bibliotecă.
Dr. Olimpia Bratu a studiat istoria la Universitatea din București unde și-a susținut doctoratul în 2005. Din 1997 până în 2001 a fost muzeograf la Muzeul “Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Din 2001 până în 2009 a fost consilier, apoi Director executiv la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Gorj.
Din 2010 până la moartea sa Dr. Olimpia Bratu a fost Manager al Bibliotecii Județene “Christian Tell’ Gorj și în această perioadă a atras finanțări de peste 4,2 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii bibliotecii, a motivat și a împuternicit bibliotecarii, atât din biblioteca județeană cât și din județ, pentru a se implica în proiecte pentru modernizarea bibliotecilor. Dr. Bratu a propus și a coordonat, în perioada 2014 - 2022, implementarea primei strategii de dezvoltare a unui sistem de biblioteci publice din România, o strategie pentru bibliotecile publice din județul Gorj asumată de Consiliul Județean. Un proiect de suflet al doamnei Dr. Olimpia Bratu este conservarea și restaurarea casei memoriale Iosif Keber, proiect finalizat în vara anului 2022.
Din 2012 până în 2020, Dr. Bratu a fost membră în Biroul executiv al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, iar în perioada 2018-2020 a fost membră a Comisiei Naționale a Bibliotecilor. În aceste roluri, ea a contribuit la propunerile de modificare a Legii Bibliotecilor și la Strategia Culturii și Patrimoniului Național 2016-2022. Din 2021 a devenit membră a grupului EGIL de experți în legi ale informației al EBLIDA. A publicat un ghid practic despre Implementarea Design Thinking în bibliotecile publice iar, împreună cu echipa Bibliotecii Județene “Christian Tell’ Gorj a organizat la Târgu Jiu, în 2014 și în 2022, Conferința Națională ANBPR. În primăvara anului 2021, Dr. Olimpia Bratu a făcut parte din echipa EduCaB care a susținut în fața Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării o propunere pentru Fondul pentru biblioteci ca hub-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale din cadrul PNRR.
Pentru cei care au cunoscut-o, Dr. Olimpia Bratu le va rămâne în memorie pentru dedicația cu care se apleca asupra fiecărui proiect, deschiderea pentru idei noi, susținerea pe care o arăta colegilor și curajul de a construi proiecte, contexte și structuri care să contribuie la dezvoltarea serviciilor de bibliotecă și a sistemului de biblioteci publice.
O vom păstra mereu în amintire! (C.Ș.)
Habemus ISSN!
Începând cu numărul de față, BiblioFeed poartă cu mândrie numărul internațional standard de identificare atribuit de Biblioteca Națională a României și, în consecință, se regăsește și în portalul ISSN.
Ce puteți afla astăzi:
în ce mod se afirmă la IFLA o bibliotecă publică românească
cum se preocupă autoritățile statului român, dar și cele din Republica Moldova de situația bibliotecilor
ce oportunități de finanțare extrabugetară sunt disponibile pentru biblioteci
ce au pus la cale biblioteca județeană și cea universitară din Sibiu pentru luna noiembrie
noutăți din spațiul publicării și evaluării rezultatelor cercetării științifice
există viață (și regăsire a informațiilor) dincolo de Google
… și multe altele, într-un număr mai bogat în informații interesante ca niciodată.
Pentru cei care v-ați abonat gratuit și primiți newsletterul pe e-mail: nu uitați că toate numerele BiblioFeed sunt disponibile și pot fi citite și pe site-ul Substack!
Biblioteci românești
Webinar IFLA la biblioteca publică din Șirna
Secțiunea IFLA Environment, Sustainability and Libraries (ENSULIB) organizează pe 4 aprilie un webinar despre modul în care bibliotecile mici se pot conecta la „conversațiile mondiale” pentru a crea noi posibilități de creștere pentru comunitățile lor și pentru a atrage fonduri. „Personajul principal” al acestui webinar este Iuliana-Camelia Pîrvu de la biblioteca publică din Șirna, instituție care a câștigat începând cu 2014 mai multe proiecte din zona de dezvoltare sustenabilă; prin aceste proiecte s-a reușit, între altele, dotarea bibliotecii cu panouri solare. (M.C.)
Biblioteca Națională a Republicii Moldova, pe urmele Bibliotecii Naționale a României…
… dintr-un motiv nefericit: deposedarea de spații. Dacă în cazul BNaR autoritatea sa finanțatoare, Ministerul Culturii, își exprimă ciclic intențiile de a prelua spații care aparțin bibliotecii, iar directorilor care se opun li se spune „adio” pe motiv de lipsă de bască, din petiția Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova înțelegem că în cazul surorii de la Chișinău este vorba de preluarea unui corp întreg de clădire care adăpostește actualmente spre 400.000 de unități bibliografice de patrimoniu și găzduiește Centrul Național de Formare Continuă în Biblioteconomie și Știința Informării (care își face bine treaba de vreme ce bibliotecarii basarabeni, în condiții mai precare decât în România, își onorează profesia și, în unele locuri, îi fac pe cei care le trec pragul să se simtă „ca în Europa”). În acest caz, instituția care urmează să se instaleze în locul bibliotecii este… Mitropolia Basarabiei. Domnul a dat, domnii au luat - una peste alta, se vede că „grija” autorităților față de biblioteci este similară de o parte și de cealaltă a Prutului. (R.C.)
Adrian Cioroianu în vizită la Biblioteca Națională a Belgiei
Site-ul Conferinței Europene a Bibliotecarilor din Bibliotecile Naționale Europene (CENL) reflectă într-o scurtă știre vizita directorului Bibliotecii Naționale a României, profesorul Adrian Cioranu, la Biblioteca Regală a Belgiei, unde a fost organizată expoziția Romanian culture in the Royal Library of Belgium. Conform site-ului CENL, conferința susținută cu acest prilej de directorul BNaR „was well attended and Adrian Cioroianu managed to both educate and entertain his enthusiastic audience”.
(Nu putem să nu ne imaginăm ce encomioane am fi citit după un asemenea eveniment pe site-urile unor biblioteci unde orice strănut sau fluturare de plete în public a conducătorului instituției sunt considerate știri…) (R.C.)
Biblioteci (din ce în ce mai) mici, la mare
O știre de pe site-ul Dobrogea TV ne aduce în atenție, fără să furnizeze necesare elemente de context (cui i-a aparținut inițiativa, de pildă), proiectul Raftul verde prin care în Constanța au fost puse la dispoziție o serie de minibiblioteci stradale. Deducând din reportajul asociat știrii că „vinovată” se face biblioteca județeană din localitate, am găsit pe site-ul acesteia mai multe detalii referitoare la proiect, care se bazează pe conceptul de booksharing, încurajând cititorii să facă schimb de cărți și să socializeze în cadrul unor întâlniri lunare, organizate la sediul bibliotecii în prima miercuri a fiecărei luni. Minibibliotecile stradale fac parte din categoria bibliotecilor neconvenționale, despre care puteți afla mai multe într-un articol din revista Studii de biblioteconomie și știința informării.
În categoria „așa nu” se înscrie o altă bibliotecă publică de la malul mării, Biblioteca Municipală din Mangalia, despre a cărei autoritate finanțatoare, Consiliul Local, aflăm că a decis să evacueze colecțiile Bibliotecii Franceze „Arthur Rimbaud”, constituite în urma unor donații, din sediul în care erau găzduite. Nemulțumită de soluția mutării acestui fond în sediul central neîncăpător al bibliotecii municipale, conducerea Les Amis de la Bibliothèque Française „Arthur Rimbaud” de Mangalia a anunțat prin vocea președintelui său rezilierea convenției de parteneriat cu Primăria Mangalia, colecțiile urmând a fi redistribuite altor instituții, printre care și… Armata Franceză, prezentă cu trupe în bazele militare din proximitate. În acest fel, o bibliotecă veche de 32 de ani dispare pentru a lăsa locul unei galerii dedicate artiștilor plastici locali: arta națională bate cartea străină. (R.C.)
Victor Miron și autobuzul cu cărți
Școala9 găzduiește reportajul Tânărul care a dus cărțile în satele care nu mai au bibliotecă. Tânărul din titlu este Victor Miron, un personaj familiar bibliotecarilor de la noi datorită proiectelor de promovare a cărților și lecturii pe care le-a inițiat de-a lungul timpului. Între acestea se numără și Biblioteca mobilă/BookTruck, autobuzul cu cărți care se adresează cititorilor din comunitățile rurale. Cum activitățile în care este implicat Victor Miron sunt greu de rezumat în câteva fraze, celor cărora le-am trezit curiozitatea nu le rămâne decât să citească reportajul. (R.C.)
Perioada de depunere a proiectelor PNRR pentru finanțarea bibliotecilor, prelungită
Termenul-limită pentru depunerea proiectelor PNRR pe apelul pentru finanțarea bibliotecilor pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale a fost prelungit până la 21 aprilie. (R.C.)
Posibilitate de finanțare a unor proiecte culturale
Bibliotecile cu personalitate juridică pot aplica pentru finanțare în condițiile stabilite de Administrația Fondului Cultural Național, care a lansat recent cea de-a doua sesiune a apelului de proiecte culturale. Între prioritățile de finanțare anunțate de AFCN care pot prezenta interes pentru biblioteci menționăm Patrimoniul cultural material și Promovarea culturii scrise. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 30 martie. (R.C.)
Din nou despre TikTok
Abia ce am scris despre îngrijorările privind modul în care aplicația TikTok gestionează datele pe care le obține de la utilizatori și măsurile de precauție pe care unele state le-au luat deja (vezi Bibliotecile pe TikTok în nr. 39 al BiblioFeed) că ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat că analizează posibilitatea de a interzice instalarea și utilizarea acesteia pe dispozitivele electronice de serviciu ale funcționarilor statului, după ce Comisia Europeană a luat deja această măsură. (informație semnalată în newsletterul Misreport) (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Informare și Documentare vol. XIV (2021)
Semnalăm cu întârziere apariția celui mai recent număr al publicației Informare și Documentare: Activitate științifică și profesională editată de Biblioteca Națională a României. Cuprinsul numărului este disponibil pe site-ul BNaR. (R.C.)
Polish Libraries
Polish Libraries este o revistă academică, cu apariție în limba engleză, publicată anual de Biblioteca Națională a Poloniei și adresată specialiștilor din bibliotecile din străinătate. Revista este indexată în bazele de date Scopus și ERIH PLUS.
Polish Libraries își propune să prezinte aspecte legate de provocările istorice și actuale cu care se confruntă bibliotecile poloneze și studii de biblioteconomie, precum și în domenii conexe. Articolele publicate în revistă acoperă o gamă largă de subiecte și domenii de cercetare, cum ar fi istorie, în special istoria bibliotecilor, teoria bibliografiei, catalogare, arhivistică, muzeologie, manuscriptologie, codicologie, studii de legătorie, conservare și restaurare, statistică de bibliotecă, studii privind cititorii, istoria artei, muzicologie și studii literare.
Toate articolele publicate în revistă sunt supuse unui proces de peer review de tip double-blind, realizat de specialiști externi recunoscuți. Editorii revistei își doresc să stabilească legături mai strânse cu centrele academice din străinătate, în special cu cele ale căror profiluri de cercetare sunt legate de Polonia (sursa). (BNaR)
Manifestări de specialitate
„Biblioteci, cunoaștere și informație" - o nouă conferință de specialitate organizată la Sibiu
Biblioteca Universității Lucian Blaga, în parteneriat cu Biblioteca Județeană ASTRA organizează la Sibiu o nouă conferință internațională de specialitate, sub genericul Biblioteci, cunoaștere și informație. Prima ediție, care va avea loc în perioada 24-25 noiembrie 2023, va avea ca temă „Producția și circulația informației în era crizelor”, detaliată în patru paneluri:
Biroul de informații: cultura informației, cultura media, cultura democratică. Evaluarea informației din media tradițională și online; social media ca platforme de influențare; contextele socio-economice ale producției de informație; fațetele fake-news-ului; informația și democrația;
Rafturi: cărți și biblioteci. Istoria cărții și a bibliotecilor; starea bibliotecilor în era crizelor prezentului; servicii și programe de bibliotecă; piața de carte și starea librăriilor;
Deschis: open source, open science, open access. Accesul liber la informație și la derivatele ei, de la software-ul free and open source, la producția academică liberă, și implicațiile acestora asupra libertății și cunoașterii;
Online: digit(al)izarea. Digitalizarea și impactul ei asupra societății; digital humanities; digitizarea resurselor informaționale tradiționale, resurse informaționale născute digital, e-piața de carte.
Termenul pentru înscriere - la secțiunea de lucrări sau la cea de poster - este 1 iunie 2023. Propunerile trebuie să cuprindă titlul și un rezumat de maxim 300 de cuvinte, în limbile română sau engleză, și să fie trimisă electronic la adresa luminita.buta@ulbsibiu.ro. Rezultatul evaluării propunerilor va fi anunțat la data de 1 iulie 2023.
Lucrările selectate pot fi propuse spre publicare în revista Transilvania, indexată în bazele de date SCOPUS și EBSCO. (R.C.)
Atelier online dedicat revistelor școlare
Casa Corpului Didactic din București organizează în ziua de 14 martie 2023 un atelier online cu tema Revistele școlare – de la înființare, la gestionarea activității colectivului de redacție al cărui invitată este Aurelia Perșinaru, managerul Biroului Centrul Național ISBN. ISSN. CIP din cadrul Bibliotecii Naționale a României. Cei care doresc să participe trebuie să completeze un formular de înscriere. (R.C.)
Apel pentru propuneri de postere – Congresul IFLA 2023
IFLA a anunțat un apel de propuneri de poster în vederea prezentării lor în cadrul Congresului Internațional IFLA care se va desfășura în august 2023, la Rotterdam.
Tema în care trebuie să se încadreze propunerile de poster este Let’s work together, Let’s Library, cu subtema Building a sustainable future through the SDGs.
Pentru a fi selectate, propunerile trebuie:
să prezinte un serviciu/program nou sau o aplicație tehnologică care să aibă o legătură clară cu tema posterului enunțată mai sus;
să se preteze pentru o sesiune de poster;
subiectul posterului să fie descris într-un rezumat atractiv de 300 de cuvinte;
să aducă inspirație celorlalți.
Criterii de evaluare:
conceptul/programul/serviciul să fie clar explicat;
conținutul să nu fie repetat într-un alt poster;
autorul trebuie să fie prezent la sesiunea de postere pentru a-și prezenta lucrarea celor prezenți;
posterul trebuie să prezinte un proiect în desfășurare sau spre finalizare, nu unul care încă nu a început.
Autorii selectați trebuie să fie prezenți în timpul Congresului de la Rotterdam în zilele de 22 și 23 august 2023 pentru a-și prezenta posterul și a discuta cu cei interesați.
Propunerile sunt așteptate până la data de 1 aprilie 2023, prin intermediul platformei dedicate. (BNaR)
Webinar IFLA: „De la ISBD la ISBDM – un standard bibliografic în transformare, disponibilă online”
Materialele prezentate în cadrul webinarului cu tema De la ISBD la ISBDM – un standard bibliografic în transformare organizat în data de 26 ianuarie 2023 de Grupul de lucru pentru revizuirea ISBD au devenit disponibile online.
Cu o durată de două ore de prezentări și o discuție în grup, webinarul a avut ca scop prezentarea și discutarea activității întreprinse în vederea alinierii standardului ISBD la IFLA LRM, activitate încă în curs de desfășurare.
Ținând cont de importanța ISBD pentru comunitatea globală de utilizatori, în 2018, Comitetul pentru Standarde al IFLA și Grupul de lucru IFLA pentru revizuirea ISBD au decis o revizuire majoră a acestuia, în scopul alinierii acestuia la modelul conceptual general oferit de IFLA – IFLA Library Reference Model (LRM). (BNaR)
„Meet the National Library of Serbia”
În 2020, Serviciul de Referințe Slavice din cadrul Universității din Illinois, în colaborare cu Secțiunea Biblioteci Naționale din cadrul IFLA, a inițiat o serie de întâlniri sub genericul Meet the National Libraries cu scopul de a sublinia rolul și importanța bibliotecilor naționale.
În cadrul episodului din 19 ianuarie 2023, Biblioteca Națională a Serbiei și-a prezentat activitatea și colecțiile, punând accent pe: cataloage, colecții, servicii pentru utilizatori și bibliotecari, conservare, digitizare și proiecte. Înregistrarea a fost pusă la dispoziție pe YouTube. (BNaR)
Știință și informație
Despre știința mai puțin vizibilă
Un articol de pe blogul London School of Economics atrage atenția asupra diversității literaturii științifice care nu este indexată în Scopus și/sau Web of Science. Articolul prezintă pe scurt rezultatele unui studiu disponibil în acces deschis care analizează cele peste 25.000 de reviste active publicate folosind Open Journal Systems. Revistele analizate prezintă o mai mare diversitate în ceea ce privește domeniile de cercetare, țările de proveniență, limbile în care sunt scrise etc. decât cea din Scopus și Web of Science, constituind totodată o sursă mai puțin vizibilă de informare științifică. Studiul abordează și problema publicațiilor „prădătoare” (predatory) ajungând la constatarea că doar o mică parte (între 1 și 1,4%) dintre revistele analizate sunt prezente în principalele repertorii care indexează aceste publicații „prădătoare”; în concluzie, ar exista premise pentru calitatea acestor publicații, în ciuda lipsei lor din circuitul științific „clasic”. (M.C.)
Viitorul evaluării cercetării din Marea Britanie
În decembrie anul trecut a apărut raportul Harnessing the Metric Tide: indicators, infrastructures & priorities for UK responsible research assessment, parte a Future Research Assessment Programme. Raportul este în primul rând o trecere în revistă a progresului în evaluarea cercetării realizat de la precedentul raport (The metric tide), prezentând totodată recomandări și oportunități de îmbunătățire a politicilor în acest domeniu. Din cele zece recomandări formulate, reținem necesitatea de a redefini metricile, evitarea folosirii exclusive a metricilor în evaluare și regândirea sistemului de evaluare a universităților. (M.C.)
Ce cred editurile despre viitorul monografiilor științifice?
Un studiu de la Oxford International Centre for Publishing ne prezintă poziția a 25 de edituri (care publică circa 75% dintre monografiile științifice) în ceea ce privește viitorul monografiilor din zona artelor și științelor socio-umane. Deși pandemia a accelerat trecerea de la print la digital iar publicațiile în acces deschis sunt, în general, mai folosite, majoritatea editurilor publică în acces deschis mai puțin de 25% dintre monografii și mai puțin de 10% dintre autori solicită ca volumele lor să fie publicate în acest mod. Articolul scoate la iveală și existența unor probleme în ceea ce privește folosirea metadatelor și a standardizării titlurilor și problema costurilor legate de publicare (mai ales atunci când autorii trebuie să plătească). În ansamblu, studiul ne relevă o imagine a unei zone aflate în tranziție, cu multe aspecte tehnice de rezolvat și unde este încă necesară o muncă susținută de advocacy. (M.C.)
Unde găsim preprinturile?
Publicarea științifică este într-o perioadă de schimbare, iar viitorul s-ar putea să ne aducă o lume fără reviste - sau fără reviste așa cum le înțelegem astăzi. Una dintre direcțiile care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani este aceea de publicare (uneori doar) a preprinturilor în diverse depozite digitale. Problema care apare aici este cea a regăsirii acestor documente, de obicei neindexate în bazele de date bibliometrice/bibliografice. Acest articol își propune să afle cât de bine sunt reprezentate preprinturile în cinci baze de date (Dimensions, Europe PMC, the Lens, Scopus și Web of Science), atât din punct de vedere cantitativ (includerea celor mai importante depozite digitale) cât și în ceea ce privește calitatea cu care sunt indexate documentele (existența metadatelor, link-uri către diverse versiuni etc). Principala concluzie: este necesar să se îmbunătățească modul în care sunt descrise preprinturile, mai ales în condițiile în care din ce în ce mai mulți cercetători aleg această formă de publicare. (M.C.)
De veghe în lanul cu șarlatani
QuackWatch este un site care colectează un volum imens de informații cu scopul de a combate „fraudele, miturile, modele, erorile logice și abaterile de la norme” din domeniul medical. Site-ul analizează atât chestiuni generale referitoare la teme medicale (cum poate fi definită o șarlatanie medicală, de exemplu) cât și subiecte punctuale, organizate pe subdomenii (acupunctură, „medicină” alternativă, presupuse terapii pentru cancer etc). Între resursele utile de aici se regăsesc o listă de surse nerecomandate de informații medicale, lista surselor de încredere, un forum și un newsletter. (M.C.)
Femei în istoria științei
Nu putem lăsa să treacă luna martie fără să semnalăm apariția volumului Women in the History of Science, disponibil în acces deschis de la editura University College London. Cartea acoperă în cele 446 de pagini o perioadă de peste trei milenii, punând în prim-plan istoria mai puțin cunoscută a implicării femeilor în știință. (M.C.)
Miscellanea
Ziua autorilor europeni
Comisia Europeană organizează pe 27 martie Ziua Autorilor Europeni, o celebrare a scriitorilor care își propune „să reconecteze tinerii cu diversitatea literaturii europene”. În cadrul evenimentului va fi organizată și o conferință de o zi la Sofia în care se vor discuta diverse programe de promovare a lecturii la nivel național, folosirea tehnologiilor digitale și accesul la literatură pentru cei din categorii defavorizate. (M.C.)
Motoare de căutare care le permit utilizatorilor să controleze rezultatele afișate
Motoarele de căutare tradiționale, precum popularul Google, controlează modul de afișare a rezultatelor. Criteriul relevanței este cel mai întâlnit, însă cele mai relevante rezultate ale aceleiași căutări pot diferi de la un utilizator la altul. Acest lucru este determinat de comportamentul pe internet al fiecărui utilizator, despre care motoarele de căutare tradiționale colectează date pe care le exploatează în scopul personalizării rezultatelor afișate. Au apărut însă noi motoare de căutare care le permit utilizatorilor să preia controlul privind afișarea rezultatelor: You.com, Neeva și Brave Search. Iată o scurtă descriere a acestora:
You.com – permite evaluarea aplicațiilor sau surselor internet (de exemplu, Wikipedia, imdb.com, Twitter) care ar trebui să fie afișate mai rar sau mai des în rezultatele căutării. Utilizatorul poate adăuga aplicații și poate vota frecvența cu care ar trebui să apară rezultate din sursele alese
Neeva – permite utilizatorilor să își declare preferințele în diferite domenii (cumpărături, media, rețete etc.) selectând și evaluând sursele internet dintr-o listă de rezultate (Prefer more, No preference, Prefer less)
Brave Search vine, în plus, cu funcția Goggles disponibilă, în acest moment, în versiune beta. Goggles (fără nicio legătură cu motorul de căutare Google) sunt colecții de surse cu ajutorul cărora utilizatorul poate alege, modifica sau extinde clasamentul rezultatelor Brave Search. De exemplu, dacă utilizatorul selectează anumite surse, atunci acestea vor figura în topul rezultatelor unei căutări.
Mai multe detalii aflați aici. (L.U.)
Cercetare despre comportamentele informaționale actuale
Raportul The Matter of Fact (2022) prezintă rezultatele unei cercetări realizate de Oxford University Press care a urmărit să surprindă comportamentele informaționale ale subiecților investigați și modul în care aceștia evaluează corectitudinea informațiilor pe care le accesează. În acest scop, au fost chestionate 5.000 de persoane din Marea Britanie, SUA, Africa de Sud, India și Mexic. Câteva constatări din acest raport, care este disponibil integral pe site-ul OUP:
numeroși utilizatori au tendința să creadă că informațiile pe care le accesează pe platformele social media sunt factuale;
37% din cei investigați caută informații faptice în media sociale
cei mai mulți: indienii - 54%, mexicanii și sud-africanii, în proporție de 43%, în vreme ce doar 16% dintre britanicii și 29% dintre americanii chestionați au răspuns că procedează în acest fel;
majoritatea respondenților (52%) apelează la platforme precum Facebook, YouTube sau Instagram atunci când vor să determine dacă anumite informații sunt sau nu corecte, în vreme ce utilizarea cărților și a altor modalități tradiționale de a obține informații valide este în declin (doar o treime dintre respondenți au menționat cărțile de nonficțiune și enciclopediile drept surse de informații faptice la care apelează)
și aici, procentele variază de la o țară la alta, fiind semnificativ mai ridicate în rândul indienilor și mexicanilor - 80%, respectiv 60% - spre deosebire de cetățenii din Marea Britanie și SUA, dintre care doar 27%, respectiv 42% consideră rețelele de socializare ca fiind un instrument important pentru separarea faptelor de ficțiune
pe categorii de vârstă, cei mai tineri sunt mai predispuși să se bazeze pe platformele social media ca sursă de informații factuale - peste 44% dintre cei din categoria de vârstă 25-44 de ani, față de doar 12% dintre cei cu vârsta de peste 55 de ani;
încrederea fermă în propriile abilități de evaluare a informațiilor pe care le distribuie în media sociale se regăsește în proporție de 35% la persoanele din categoria de vârstă 25-44 de ani, în vreme ce doar 13% dintre cei cu vârsta de peste 55 de ani au afirmat că sunt foarte încrezători că au distribuit doar informații adevărate;
aproape jumătate (47%) dintre respondenți consideră că politicienii și guvernul ajută în mod semnificativ la separarea faptelor de ficțiune;
tot aproximativ jumătate dintre respondenți (48%) au afirmat că au încredere în informațiile furnizate de experți relevanți
încrederea în instituții și experți este foarte ridicată în Africa de Sud, unde 85% dintre respondenți au fost de acord că instituțiile academice produc și furnizează informații corecte, dar este mai scăzută în SUA (65%) și Marea Britanie (66%). (R.C.)
Munca unui meșteșugar al cernelii tradiționale japoneze
Pasionații de caligrafie (și nu numai) se pot delecta cu acest scurt film documentar care prezintă munca din spatele producției de sumi, cerneala tradițională folosită în caligrafia japoneză. (M.C.)
Rusia amendează Wikipedia
Un tribunal din Rusia a amendat fundația Wikimedia pentru că nu a șters informații referitoare la armata rusă. Nu este prima amendă pe care o primește fundația din spatele enciclopediei internetului (anul trecut a primit o amendă pentru articole despre războiul din Ucraina) și, foarte probabil, nici ultima. Cei care vor să susțină activitatea fundației o pot face aici. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Lenuța Ursachi (L.U.) - Claudia Șerbănuță (C.Ș.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
