BiblioFeed #49
31 iulie 2023
A venit vacanța! Nu uitați să respectați una dintre legile apocrife ale lui Ranganathan și să fotografiați bibliotecile pe lângă care treceți. (Dacă ne trimiteți fotografiile respective la bibliofeedmarcel@gmail.com, promitem să vi le publicăm în numerele viitoare ale BiblioFeed).
A venit vacanța și pentru noi - BiblioFeed ia o pauză până pe 11 septembrie, la trei zile după încheierea Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România, de la care vom veni cu știri proaspete. Până atunci, iată ce puteți afla din acest număr:
de ce a ajuns (din nou) Biblioteca Națională în atenția publică
cum se răzbună bibliotecarii
ce vrăji a mai făcut Biblioteca din Pietrari
ce mai scrie în revistele noastre de specialitate
la ce conferințe vă mai puteți înscrie
care-s noutățile în zona științei deschise și ce rol jucăm și noi pe-acolo
de ce s-au supărat scriitorii pe inteligența artificială
… și altele. Citiți-ne la mare, citiți-ne la munte, dar citiți-ne!
Doi ani de BiblioFeed
Pe 27 iulie 2021 apărea primul număr al BiblioFeed. Câteva date statistice:
433 de abonați (persoane care primesc gratuit newsletterul pe e-mail) - o creștere cu 63% față de anul trecut
6090 de vizualizări începând din 19 decembrie 2022 (când ne-am mutat pe platforma Substack)
47% rată medie de vizualizare (procentajul mediu al abonaților care au deschis mesajele de e-mail raportat la numărul total al abonaților) pentru numerele publicate pe platforma Substack.
(R.C.)
Biblioteci românești
Din nou despre „destructuratele” de la Biblioteca Națională
Într-un articol din 19 iulie, Cultura la dubă a readus în atenție problema colecțiilor destructurate ale Bibliotecii Naționale, furnizând detalii referitoare la proiectul de decontaminare a acestora despre care am scris și noi în BiblioFeed fix în urmă cu un an. Nu mai departe de ziua următoare, noul ministru al culturii, Raluca Turcan, a relatat pe contul său de Facebook vizita pe care a efectuat-o în depozitele unde sunt deținute aceste colecții și și-a anunțat sprijinul „ferm și total” pentru ca publicațiile respective „să fie de urgență igienizate, clasificate și depozitate într-un mediu care să permită conservarea în bune condiții si punerea în valoare a acestui patrimoniu”. De asemenea, Turcan a anunțat lansarea „în perioada următoare” a mai multor „proiecte strategice pentru Biblioteca Națională a României, cu accent pe digitizare și îmbunătățirea serviciilor oferite publicului”.
Ținând cont de antecedentele bibliotecilor în relația cu decidenții politici, nu putem fi acuzați că suntem excesiv de cârcotași dacă luăm declarațiile doamnei ministru cum grano salis și-un pahar cu apă (căci caniculă), fără a renunța, evident, la speranța că ele vor fi confirmate măcar în parte de fapte. Fără o finanțare corespunzătoare, care deși nu trebuie considerată un panaceu reprezintă primul pas către depășirea dificultăților cu care se confruntă instituțiile memoriei culturale, probleme precum cea a „destructuratelor” vor continua să persiste ani și decenii până ce vor dispărea natural, prin degradarea iremediabilă a patrimoniului. (R.C.)
Biblioteca de lucruri din Pietrari
Probabil că vom fi nevoiți să constituim o secțiune specială a newsletterului nostru intitulată „Ce se mai petrece la biblioteca din Pietrari?”, o bibliotecă unde, așa cum am mai spus, se vede foarte clar cum „omul sfințește locul”. Biblioteca de lucruri este cel mai recent proiect de care beneficiază comunitatea locală. Utilizatorii bibliotecii din Pietrari pot împrumuta acum diverse obiecte de uz sporadic, obiecte pe care nu mai sunt nevoiți să le cumpere, biblioteca având astfel atât un impact economic cât și unul ecologic. În plus, având în vedere costul destul de ridicat al unora dintre obiectele puse la dispoziție (telescop, aparat de fotografiat, echipament de munte etc.), biblioteca îndeplinește și un rol social, de egalizare a oportunităților pe care le au membrii comunității, indiferent de mediul din care provin. Pe lângă obiectele în sine, biblioteca organizează și cursuri adaptate (de astronomie, fotografie etc.). Nu este primul astfel de proiect din țară, Institutul Goethe având de ceva vreme o bibliotecă a obiectelor. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Bibliopolis nr. 4/2022
Bibliopolis, revistă trimestrială „de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură” editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău publică în ultimul său număr un editorial dedicat mindfulness-ului de bibliotecă (Ivan Pilchin), rezultatele unei anchete privind comportamentele utilizatorilor bibliotecii municipale (Daniela Nichita) și un studiu privind digitizarea colecțiilor ei speciale (Natalia Smirnov), o serie de articole dedicate serviciilor pentru utilizatorii în vârstă ai bibliotecilor, un interviu cu Mariana Harjevschi realizat de Dorin Cozan și multe alte contribuții care întregesc un sumar bogat (aproape 150 de pagini) și variat. (R.C.)
De spiritu et anima nr. 4 (iunie 2023)
Cel mai recent număr al revistei editate de BCU București ne propune, printre altele (vezi cuprinsul), o evocare a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, personalitate al cărei destin este legat de istoria bibliotecii, prin intermediul prezentării expoziției organizate la Muzeul Țăranului Român cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naștere (Ciprian Dobrescu), o trecere în revistă a evoluției colecției Biblioteca pentru toți (Eugen Gabor) și eseul „Contribuția Bibliotecii Centrale Universitare Carol I la dezvoltarea capitalului social” (Vladimir Pripp). (R.C.)
Răzbunarea bibliotecarilor…
… este titlul unei cărți umoristice în format grafic care a câștigat recent titlul de cea mai bună publicație de umor în cadrul Comic-Con International San Diego. În așteptarea apariției ei pe piața din țară/în bibliotecile din țară, ne putem face o impresie despre conținutul cărții premiate căutând-o pe Goodreads (rețeaua de socializare bazată pe recomandările de cărți). (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința Anuală LIBER 2023 – materiale disponibile online
Cea de-a 52-a Conferință Anuală LIBER (Ligue des Bibliotèques Européennes de Recherche / Association of European Research Libraries) s-a desfășurat în perioada 5-7 iulie 2023 la Budapesta, gazde fiind Academia de Științe a Ungariei și Central European University (CEU).
La lucrările sale au fost prezenți peste 400 de profesioniști din biblioteci din întreaga Europă și de peste ocean.
În cifre, conferința LIBER poate fi rezumată astfel:
trei prelegeri susținute de invitați speciali;
două dezbateri de grup;
12 sesiuni paralele;
12 workshopuri.
Pentru cei ce nu au putut fi prezenți fizic la Conferință, câteva sesiuni importante au fost transmise live și pot fi în continuare urmărite pe canalul de Youtube LIBER Europe. De asemenea, prezentările din cadrul conferinței și posterele selecționate pot fi descărcate.
Următoarea Conferință anuală LIBER va avea loc în iulie 2024, la Limassol, Cipru. (BNaR)
Conferința Națională a Bibliotecilor Publice din Spania
Cea de-a 11-a ediție a Conferinței Naționale a Bibliotecilor Publice din Spania, cu tema Democrația, lectura și dreptul la informare, va avea loc în perioada 18-20 octombrie 2023, în Pamplona.
Direcția generală de coordonare a bibliotecilor din cadrul Ministerului Culturii și Sportului din Spania caută exemple de bune practici din alte țări, în vederea prezentării acestora în cadrul conferinței sus amintite. Propunerile, în acord cu tema conferinței, vor fi trimise sub formă de fișier video.
Bibliotecile interesate sunt rugate să realizeze un videoclip în care să descrie activitatea desfășurată și să-l trimită la adresa congreso.publicas@cultura.gob.es până la data de 20 august 2023. Propunerile vor fi evaluate de Comitetul Științific al Congresului, urmând ca la începutul lunii septembrie să fie comunicate videoclipurile selectate.
În timpul conferinței va exista un spațiu în care bibliotecile selectate vor putea să răspundă la întrebările participanților. De asemenea, videoclipurile selectate vor fi încărcate pe canalul YouTube al Ministerului Culturii și Sportului din Spania, în playlistul Congresului.
Videoclipurile trebuie să respecte anumite specificații tehnice și să fie realizate fie în engleză sau spaniolă, fie în orice altă limbă dar însoțite de subtitrare în engleză sau spaniolă. Videoclipul trebuie să se încadreze în 5 minute și să fie însoțit de un fișier cu următoarele informații:
denumirea activității (titlul videoclipului);
numele bibliotecii în care a fost realizat, orașul și țara;
un scurt rezumat al conținutului, pentru a-l include în descrierea de pe
YouTube.
Conținutul videoclipului trebuie să furnizeze cel puțin următoarele informații:
participanții sau publicul vizat;
descrierea activității;
rezultate, învățăminte, evaluarea activității etc.
(BNaR)
Taiwan Reading Festival
Taiwan Reading Festival este un eveniment național organizat de Biblioteca Națională Centrală din Taiwan și are ca scop promovarea lecturii. În fiecare an, festivalul are loc în primul weekend din decembrie. Ediția din 2023 se va desfășura în perioada 2-3 decembrie, iar invitate vor fi bibliotecile, școlile, editurile, instituțiile culturale și educaționale, precum și organizațiile neguvernamentale din Taiwan.
Având în vedere valoarea schimburilor de experiență culturale internaționale în materie de bune practici, Biblioteca Națională Centrală din Taiwan a decis ca în acest an să organizeze o secțiune internațională specială de postere, în care să fie expuse postere realizate de biblioteci din diferite țări din întreaga lume. Prin urmare, organizatorii invită bibliotecile să-și prezinte programele de lectură prin intermediul unui poster. Posterele selectate vor fi prezentate atât la fața locului, în zilele de festival, cât și online, pe site-ul oficial al 2023 Taiwan Reading Festival”. Organizatorii speră ca exemplele de promovare a lecturii din diferite țări, expuse prin intermediul posterelor, să lărgească orizonturile bibliotecarilor autohtoni și să încurajeze lectura pentru cetățeni.
Formatul și cerințele de redactare pentru postere sunt disponibile pe web site-ul festivalului. Propunerile sunt așteptate până la 31 august 2023.
În vederea prezentării posterelor în cadrul festivalului, organizatorii oferă celor 10 biblioteci selectate posibilitatea de a trimite un reprezentant la Taipei, pentru care vor asigura cazarea și masa (4 nopți, 5 zile), însă transportul și viza rămân în sarcina participanților. (BNaR)
Rezidență culturală la Bibliothèque Publique d'Information
În fiecare an, Bibliothèque Publique d'Information (BPI) din Paris organizează, cusprijinul Ministerului Culturii din Franța, stagiile de practică Résidence Culture. Aceste stagii au o durată de 4 până la 6 săptămâni, se desfășoară la sediul BPI sau într-o bibliotecă regională franceză și se adresează bibliotecarilor străini francofoni.
Acest program oferă posibilitatea unui stagiu individual de patru până la șase săptămâni în BPI sau într-o bibliotecă locală franceză (municipală sau departamentală).
Adaptat la profilul candidatului, programul de rezidență cuprinde o componentă de observare a practicilor profesionale franceze și o componentă ceva mai aplicată, în acord cu proiectul trimis. Aceste stagii pot oferi, de asemenea, posibilitatea de a lua în considerare proiecte de cooperare pe termen mai lung între bibliotecile franceze și biblioteca de origine a stagiarului.
Termeni și condiții pentru candidați:
să fie vorbitori de limbă franceză;
să trimită un proiect coerent de studiu în cadrul stagiului, bazat pe schimbul de
cunoștințe și de know-how, legat de dezvoltarea bibliotecii din care provin;
să lucreze într-o bibliotecă publică.
Perioada stagiului va fi stabilită de la caz la caz, în funcție de disponibilitatea stagiarului și a bibliotecii sau departamentului gazdă.
Programul Résidence Culture acoperă maxim 1500 de euro pe lună, sumă ce include cheltuielile de masă, deplasările în Paris și cazarea (rezervată de BPI). Biletele de avion sau de tren spre Franța și înapoi către țara de rezidență a candidatului sunt în responsabilitatea instituției de origine sau a solicitantului.
Formularul de aplicație poate fi descărcat de aici. Dosarul poate fi depus până la data de 10 octombrie 2023, după ce în prealabil candidatul a obținut semnarea acestuia de către Departamentul de cooperare și acțiune culturală al Ambasadei Franței. De asemenea, în vederea efectuării stagiului se va semna o convenție tripartită între BPI, stagiar și biblioteca din care provine acesta.
Candidații vor fi informați cu privire la rezultatul selecției, prin e-mail, în ianuarie 2024. (BNaR)
Știință și informație
Contribuția românească la Cloudul European pentru Știință Deschisă - finalul unei etape
Vineri, 28 iulie 2023, la Biblioteca Națională de Fizică, Institutul Național de Fizica și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” s-au desfășurat lucrările conferinței care încheie o etapă importantă privind contribuția românească la Cloudul European pentru Știință Deschisă (European Open Science Cloud - EOSC). Proiectul care tocmai s-a încheiat se numește „Centru Cloud și Big Data pentru Participarea la Cloudul European pentru Știința Deschisă” (CECBID-EOSC). Proiectul a primit o cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 și s-a desfășurat în perioada mai 2020 - iulie 2023.
Scopul proiectului a fost modernizarea infrastructurii Cloud și a infrastructurii pentru date masive. Rezultatul a fost crearea unui centru de date de înaltă performanță, gata de a fi integrat în EOSC.
Evenimentul, al cărui program a debutat cu o prezentare detaliată a rezultatelor proiectului (Dr. Mihnea Dulea), a pus în evidență și posibilitățile pe care infrastructura construită le oferă din perspectiva rulării unor fluxuri de lucru specifice activităților care privesc calculul avansat (Dr. George Necula și Dr. Alexandru Nemnes), dar și perspectivele de interconectare și acces la date masive în contextul rulării experimentelor ELI-NP (Dr. Alecsandru Chirosca).
Acest proiect a atras în cooperare Universitatea „Ovidius” din Constanța și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare - INCDTIM Cluj-Napoca.
Alte inițiative similare în România pot fi găsite în lucrările unui workshop organizat de IFIN-HH în octombrie 2020. (N.C.)
Publicarea în acces deschis: proiectul DIAMAS
DIAMAS este acronimul pentru Developing Institutional Open Access Publishing Models to Advance Scholarly Communication, un proiect finanțat de Uniunea Europeană începând cu 1 septembrie 2022 care are patru obiective majore:
înțelegerea modului în care se face publicarea cu Acces Deschis;
standardizarea și îmbunătățirea practicilor prin dezvoltarea unui standard de calitate extensibil pentru publicarea instituțională - Extensible Quality Standard for Institutional Publishing (EQSIP);
creșterea capacității editurilor prin crearea de toolkit-uri operaționale, standarde, ghiduri și materiale de instruire;
sprijinirea politicilor și strategiilor privind publicarea cu Acces Deschis.
În ultimele luni s-a desfășurat un amplu sondaj prin care s-au cules date privind practicile de publicare în regim de Acces Deschis, dar și referitoare la modul de finanțare a publicațiilor care oferă acest model. În articolul dedicat modului în care au fost strânse datele avem o concluzie utilă tuturor celor care desfășoară astfel de exerciții: nu pierdeți timp prețios colectând adrese de e-mail publice.
DIAMAS a publicat o hartă care afișează rezultatele după etapa curățării datelor pentru 43 de state care fac parte din European Research Area.
România a fost inclusă în acest exercițiu și a oferit o mână de ajutor prin Nicolaie Constantinescu privind stabilirea unui canal de comunicare personalizat în limba română care a mijlocit completarea formularului sondajului, precum și la etapa de curățare a datelor. La finalul acestei veri va fi publicată o bază de date cu informații complete.
Ce am remarcat personal după ce am trecut prin acest exercițiu este lipsa de acuratețe a datelor de contact, precum și versiunile vechi ale textelor de prezentare de pe paginile revistelor. Un alt lucru foarte important pe care pot să-l remarc este puțina preocupare pentru descrierea în amănunt a modului de funcționare a revistei: cine este finanțatorul principal, care sunt principalele surse de venit și care sunt politicile editoriale după care este desfășurată activitatea.
Pentru România, setul inițial al datelor de contact pentru revistele științifice avute în vedere a fost de 217 din care, după evaluare, au rămas doar 17 - cele pentru care datele au fost completate corect și profilurile au corespuns țintelor de investigare.
După această experiență, o valoroasă contribuție ar fi să realizăm propria cercetare în care să implicăm toate editurile. Realizarea unui canal de comunicare ar mijloci un posibil viitor standard comun pentru publicare sau un mod de interacțiune cu finanțatorii ori cu factorii de decizie din instituțiile finanțatoare ale cercetării. Un alt aspect pe care l-aș puncta în final este cel legat de multidisciplinaritate. Un exercițiu de sondare a editorilor cred că ar trebui să fie gândit la nivel de domeniu, cu un set redus de itemi comuni, care ar permite conturarea unei perspective globale. (N.C.)
Un nou acord de tip „citește și publică”
EIFL (Electronic Information for Libraries), organizație non-profit care lucrează cu biblioteci din lumea întreagă pentru a asigura accesul la informație în format electronic, a reînnoit acordul de tip „citește și publică” cu European Respiratory Society, organizație profesională ce publică mai multe reviste din domeniul medical. Acordul dă posibilitatea accesului gratuit la revistele ERS și publicării gratuite în revistele ERS în acces deschis cercetătorilor din 32 de țări (inclusiv Republica Moldova) și un discount pentru biblioteci din alte patru țări, tot sub forma unui acord „citește și publică”. (Știre semnalată de Claudia Șerbănuță). (M.C.)
Acordurile transformative în viziunea Springer Nature
Steven Inchcoombe, președintele diviziei de cercetare de la Springer Nature, a publicat în Times Higher Education un text în care vorbește despre două dintre mijloacele de tranziție la publicarea în acces deschis: acordurile transformative (prin care instituțiile mută banii alocați pentru plata accesului la literatura științifică spre plăți pentru publicarea în acces deschis - mai multe detalii găsiți în acest articol de pe Scholarly Kitchen) și acordurile de trecere în acces deschis a unor publicații individuale. Pentru Springer Nature, cheia unei tranziții de succes o reprezintă acordurile transformative. Ele sunt preferate de autori - anul trecut, prin intermediul acestui tip de înțelegere au fost publicate majoritatea articolelor în acces deschis în revistele editurii - deoarece permit o mai mare flexibilitate în alegerea revistelor pentru publicare și oferă posibilitatea unui management mai simplu pentru plata taxelor de procesare (APC). Trebuie totuși să nu uităm că perspectiva articolului este cea a unei edituri cu interese comerciale firești, iar tranziția spre accesul deschis poate fi făcută și prin intermediul revistelor care nu percep taxe de la autori și a depozitelor digitale, ca să menționăm doar două alternative. (M.C.)
Miscellanea
UNESCO Memory of the World - Apel pentru nominalizări
UNESCO a lansat un apel pentru următorul ciclu de nominalizări (2023-2025) în vederea includerii în Registrul Internațional „Memoria Lumii”, apel care are ca dată limită 30 noiembrie 2023. Toate informațiile necesare se găsesc la adresa:
Cum se pot implica bibliotecile?
Dacă ne uităm doar la cele 64 de noi intrări din 2023, este clar că bibliotecile sunt instituții importante pentru conservarea și accesul la patrimoniul documentar. Bibliotecile din întreaga lume dețin în colecțiile lor documente care ar putea fi adăugate în Registrul Internațional „Memoria Lumii”.
Ce poate fi nominalizat?
Registrul Internațional „Memoria lumii” include elemente sau colecții de patrimoniu documentar care au o semnificație universală (vezi aici detalii privind criteriile de nominalizare). Colecția sau obiectul ar putea să vorbească despre istoria lumii sau să reprezinte o contribuție importantă la egalitatea de gen. Ar putea să se remarce prin măiestria sa artistică cu care a fost creată/creat sau prin formatul sau stilul inovator. Nu în ultimul rând, ar putea avea o mare importanță socială, comunitară sau spirituală. (BNaR)
Scrisoarea deschisă a scriitorilor către companiile A.I.
Câteva mii de scriitori, între care și nume celebre precum Margaret Atwood, Jonathan Franzen și George Saunders, au semnat o scrisoare deschisă prin care cer firmelor ce dezvoltă programe de inteligență artificială să nu le mai folosească operele fără un acord, fără creditarea surselor și fără o recompensare corectă. Scrisoarea vine în contextul în care inteligența artificială, tehnologie despre care mulți spun că va schimba fundamental omenirea, este „antrenată” de către companii pe baza unui volum imens de texte, uneori inclusiv texte aflate sub incidența copyright-ului, fără ca acordul autorilor să fie solicitat sau ca aceștia să fie recompensați. Unul dintre aspectele subliniate de către scriitori este natura derivativă a inteligenței artificiale: practic tot ce produce este o „tochitură” din ce a consumat. Aceasta implică bineînțeles și faptul că toate produsele inteligenței artificiale sunt opere derivate din operele scriitorilor (în cazul în care programul a fost „crescut” cu operele unui scriitor) - ceea ce ar duce discuția în zona drepturilor morale de autor. Pe de altă parte, un astfel de argument ar putea fi greu de susținut în fața unei instanțe, mai ales având în vedere faptul că discutăm despre un teritoriu cu totul nou iar companiile care produc astfel de programe sunt opace în ceea ce privește informațiile pe care le folosesc în „antrenarea” programelor de A.I. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
