Biblioteci românești
Conferința ANBPR BiblioPUBLICA
A doua conferință anuală a ANBPR s-a desfășurat la București, între 18 și 20 octombrie. Despre organizarea acestei conferințe am aflat dintr-o postare din 16 octombrie - deci cu două zile înainte de deschiderea evenimentului - de pe pagina de Facebook a Bibliotecii Metropolitane, gazda conferinței. Pe 17 octombrie, în preziua conferinței, a apărut un anunț pe site-ul asociației, unde a fost pus la dispoziție și programul acesteia. Intrigat de discreția cu care a fost promovată, dar și temându-mă că, deși urmăresc destul de atent viața profesională din bibliotecile românești, un eveniment atât de important mi-a scăpat atenției, am „săpat” pe site-ul ANBPR: singura menționare anterioară a BIBLIOPUBLICA 2023 datează din 15 martie a.c. (cu șapte luni în urmă), unde se spune că „detaliile de organizare ale conferințelor vor fi comunicate în timp util președinților filialelor județene ale ANBPR, precum și managerilor bibliotecilor județene”. Se pare că președinții filialelor și managerii bibliotecilor au comunicat exclusiv în interiorul rețelei bibliotecilor publice, deoarece nu am găsit nicăieri detalii privind modul în care cineva din afara acesteia ar fi putut să se înscrie cu o comunicare/prezentare sau pur și simplu pentru a participa ca gură-cască. Vorba ceea: să fie secret, primesc, dar să știm și noi! Dacă voi fi contrazis și mi se va arăta un anunț accesibil public în care au fost specificate detalii și condiții privind participarea, voi rectifica. Până atunci, rămâne cum am stabilit. (R.C.)
Muzeul Cărții și Exilului Românesc, inaugurat la Craiova
La sfârșitul lunii septembrie a avut loc la Craiova inaugurarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc, despre care nu cu multă vreme în urmă anunțam în BiblioFeed că muzeul primise avizul prealabil în vederea înființării de la Comisia Națională a Muzeelor şi Colecțiilor. Un proiect important și generos al Bibliotecii Județene Dolj realizat la inițiativa managerului acesteia, Lucian Dindirică cu sprijinul comunității locale, muzeul găzduiește, după cum aflăm din Dilema veche, „fonduri de documente și colecții personale ale acad. Dinu C Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale acad. Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Șerban și Paul Barbăneagră, artiștilor plastici Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou și Constanța Buzdugan, soților Rodica și Șerban-Viorel Stănoiu, soților Romulus și Ileana Vulpescu, istoricului V. Veliman și alți importanți oameni de cultură care, deși în plecați în exil, au continuat să trăiască și să simtă românește”. (R.C.)
Să râdem-plângem cu ministra Educației
Ne-a sărit în ochi o știre ceva mai veche, de la finele lunii august, care confirmă butada (marcă înregistrată mArcel) că la fotbal și la biblioteci se pricepe toată lumea. Doamna ministru al educației a emis o idee menită, în opinia dumneaei, „să stimuleze literația și să reducă analfabetismul funcțional”: bibliotecile școlare să fie deschise oricărui cetățean, deci practic să aibă, din punct de vedere al accesului, statut de biblioteci publice. Dincolo de faptul că premisa acestei propuneri - cetățenii români care, conform tuturor statisticilor europene, sunt deosebit de atrași de lectură, vor avea în fine posibilitatea să împrumute cărțile mult râvnite - e șubredă, lăsând la o parte și situația dramatică, când nu de-a dreptul dezastruoasă din punct de vedere al stării de conservare și al actualității colecțiilor celor mai multe dintre bibliotecile școlare, o asemenea măsură intră în contradicție cu alte reglementări ale ministerului educației, dintre care cea mai evidentă e cea privind dreptul de acces în instituțiile de învățământ preuniversitar. În articolul de pe platforma Edupedu.ro, o bibliotecară expune foarte clar și la obiect care sunt impedimentele, dar o face „sub protecția anonimatului” (din frică de ministră? din frică de conducerea școlii unde profesează? N-avem de unde ști, dar e trist că după atâția ani unii încă simt nevoia - justificată, probabil, de experiențe anterioare - să se pună la adăpost de eventuale repercusiuni înainte să-și exprime o opinie pur profesională. Trist pentru România). (R.C.)
Atelier despre inteligența artificială la Chișinău
Două dintre absolventele din acest an ale Școlii de Vară ASTRA de la Sibiu și-au împărtășit cunoștințele dobândite colegilor din Republica Moldova în cadrul atelierului „Inteligența artificială pentru bibliotecari” organizat de Campusul Competențelor. Acest centru de formare profesională constituit de către Primăria Municipiului Chișinău, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, reprezentanța din Republica Moldova a Fundaţiei IREX - Programul Novateca și Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova poate fi o resursă biblioteconomică deosebit de utilă și pentru bibliotecarii din România, având o secțiune de resurse documentare bine pusă la punct, tutoriale video și suporturi de curs disponibile gratuit pe net, printre altele. Aș spune că e o oportunitate de învățare și pentru România, dar mi-e teamă că în ceea ce ne privește asociațiile de bibliotecari încă mai au de lucru la mentalitate în ceea ce privește accesul deschis la informație/acces gratuit la suporturi de cursuri/materiale educaționale. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Axa Științe ale Informării și Documentării în cadrul colocviului „Litere 160”
În perioada 2-4 noiembrie 2023 se va desfășura la București colocviul aniversar organizat cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înființarea Școlii Superioare de Litere.
În programul final al colocviului, care cuprinde conferințe, mese rotunde și sesiuni de comunicări științifice organizate pe axe tematice, axa Științe ale Informării și Documentării ocupă un loc important din punct de vedere al numărului și diversității contribuțiilor. În cele șase secțiuni ale axei vor fi susținute 29 de comunicări de către cadre didactice universitare, doctoranzi și bibliotecari din București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu, Galați, Brașov, Târgoviște, Sinaia și Bocșa. Toți cei interesați de un eveniment profesional cu substanță și de (re)întâlnirea cu colegii din țară sunt așteptați în sălile 205 și 208 (etaj 2, aripa dreaptă) ale Facultății de Litere unde vor fi prezentate următoarele lucrări:
Vineri, 3 noiembrie 2023
BIBLIOLOGIE, BIBLIOTECONOMIE, ȘTIINȚE ALE INFORMĂRII ȘI DOCUMENTĂRII : REPERE ISTORICE ȘI CULTURALE (sala 205, moderator: Silviu Borș)
10h45-11h15 Mircea Regneală (Universitatea din București), Momente în evoluția științei bibliotecii
11h15-11h45 Bogdan-Vlad Vătavu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), Informația sosește în România. Științele informării în presa românească socialistă - o analiză de conținut
11h45-12h15 Florina Ilis (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), Anca Chiorean (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca/Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), Reflectarea relațiilor interbibliotecare în corespondența specialiștilor culturii cărții
12h15-12h45 Corina Apostoleanu (Biblioteca Județeană „I.N. Roman” din Constanța), Personalități ale biblioteconomiei și bibliologiei românești: Nicolae Densușianu și Emanoil Bucuța
12h45-13h15 Mihaela Dragu (Biblioteca Academiei Române), Al. Sadi Ionescu - 150 de ani: o viață dedicată bibliotecii
PERSONALITĂȚI ALE BIBLIOLOGIEI ȘI BIBLIOTECONOMIEI ROMÂNEȘTI LA FACULTATEA DE LITERE (Sala 208, moderator: Ionel Enache)
10h45-11h15 Cristina Popescu (Universitatea din București), Neuitarea profesorilor noștri
11h15-11h45 Raluca Man (Biblioteca Națională a României), Mari bibliologi români la Literele bucureștene. Galerie de portrete în revista Biblioteca
11h45-12h15 Bogdan Jugănaru (Universitatea din București/Biblioteca Academiei Române), Ioan Bianu, un simbol al culturii române
12h15-12h45 Ioana Valentina Popescu (Universitatea din București/Biblioteca Academiei Române), Generații de aur ale Facultății de Litere a Universității din București, în slujba Bibliotecii Academiei Române
12h45-13h15 Monica Mocanu (Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București), Remember Gheorghe Buluță
FORMAREA SPECIALIȘTILOR ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR INFORMĂRII ȘI DOCUMENTĂRII: EXPERIENȚE ROMÂNEȘTI ȘI EUROPENE (Sala 205, moderator: Robert Coravu)
15h00-15h30 Elena Tîrziman (Universitatea din București), Maria Micle (Universitatea de Vest din Timișoara), Educație și cercetare în domeniul Științele Informării și Documentării. Specific românesc
15h30-16h00 Cristina Pârvu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), Bibliotecile sibiene, structuri-suport pentru programele de studiu de specialitate de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Standarde, evoluție și perspective
16h00-16h30 Ionel Enache (Universitatea din București), Evaluarea culturii organizaționale în învățământul biblioteconomic din România
16h30-17h00 Ivona Olariu (Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași), Cursuri de specializare în științele informării și documentării la BCU Iași: lecții învățate în perioada 2019-2023
17h00-17h30 Silviu Borș (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), Programe universitare europene de formare în domeniul științelor informării și documentării. Competențe și trebuințe
BIBLIOTECILE ȘI SOCIETATEA (Sala 208, moderator: Cristina Popescu)
15h00-15h30 Agnes Terezia Erich (Universitatea „Valahia” din Târgoviște/Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița), Rolul bibliotecilor publice în construirea unei societăți creative și inovatoare
15h30-16h00 Gabriela Șerban (Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa), Interferența artelor în biblioteca publică
16h00-16h30 Simona Lazăr (Universitatea din București/Biblioteca Orășenească Sinaia), Autografe și alte însemnări olografe pe cărți din biblioteca orașului Sinaia
16h30-17h00 Aurelian Cătălin Popescu (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București), Conservarea eficientă a patrimoniului documentar național: opțiune, oportunitate sau obligație?
17h00-17h30 Melania Luana Butnariu (Universitatea din București/Biblioteca Județeană „G. Barițiu” Brașov), Formarea bibliotecarului de către bibliotecar, prin mentorat
Sâmbătă, 4 noiembrie 2023
COMPETENȚE DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE PENTRU SECOLUL XXI (Sala 205, moderator: Angela Repanovici)
10h45-11h15 Gabriela Jurubiță (Universitatea din București), Tradițional și modern în bibliotecile și învățământul biblioteconomic românesc
11h15-11h45 Laura Rudeanu (Universitatea din București/Casa Corpului Didactic din București), Competențe ale bibliotecarilor din structurile infodocumentare românești
11h45-12h15 Victoria Frâncu (Asociația Bibliotecarilor din România), Standarde de competențe în domeniul analizei și accesului la subiect în biblioteci universitare
12h15-12h45 Nicolaie Constantinescu (Universitatea „Transilvania” din Brașov), Actualizarea competențelor specialiștilor din domeniul informării în Anul european al abilităților, un cadru stimulator pentru a răspunde necesităților viitorului
12h45-13h15 Robert Coravu (Universitatea din București), Competențe infodocumentare valorificabile extra muros bibliothecae
13h15-15h00 Masă de prânz (Restaurant Capitol)
SERVICII DE BIBLIOTECĂ PENTRU UTILIZATORII DE INFORMAȚII CONTEMPORANI (Sala 205, moderator: Ivona Olariu)
15h00-15h30 Angela Repanovici (Universitatea „Transilvania” din Brașov), Folosirea inteligenței artificiale pentru îmbunătățirea serviciilor bibliotecilor
15h30-16h00 Lenuța Ursachi (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați), Servicii de bibliotecă în sprijinul cercetării și publicării științifice
16h00-16h30 Elena-Carmen Andronic (Universitatea din București/Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași), Comportamentele informaționale ale utilizatorilor actuali de bibliotecă
16h30-17h00 Corina Dovîncă (Universitatea din București/Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București), „Bogații informației” sau comportamentul informațional al utilizatorilor actuali
(R.C.)
Știință și informație
20.000 de reviste în DOAJ
Directory of Open Access Journal a anunțat recent depășirea pragului de 20.000 de reviste științifice indexate. Doar în 2022, indexul a primit aproximativ 8.000 de cereri de indexare de la reviste dintre care puțin peste 2.000 au îndeplinit standardele pentru a fi acceptate. În cei 20 de ani de existență, creșterea DOAJ s-a suprapus cu dezvoltarea mișcării pentru acces deschis, care a trecut de la o idee revoluționară la (în curând) standardul de publicare științifică. Totodată, a fost (și este) și o perioadă marcată de numeroase probleme, mai ales în ceea ce privește revistele prădătoare iar includerea în DOAJ (sau în orice alt index renumit, inclusiv Web of Science sau Scopus) nu este o garanție absolută a calității unei reviste ci mai degrabă indică o probabilitate crescută ca revista să fie de calitate. Totuși, indexul și-a actualizat standardele de includere a revistelor de mai multe ori și a reevaluat chiar și revistele selectate anterior (uneori rezultatul fiind excluderea a mii de reviste), ceea ce indică o anumită seriozitate în munca de evaluare a calității științifice pe care DOAJ o depune. (M.C.)
Miscellanea
Îți mai aduci aminte?
The Conversation a publicat un articol (scris de un profesor de lingvistică) în care sunt prezentate comparativ cititul (de pe hârtie) cu ascultatul și cititul de pe ecrane. Rezultatul comparației este nesurprinzător pentru oricine a încercat în mod susținut toate cele trei forme de acumulare de informație: cititul pe hârtie bate ascultatul și cititul „electronic” ca Jimmy Connors pe Gerulaitis. Articolul citează o multitudine de studii științifice din care rezultă că cititul clasic ajută nu doar la asimilarea informației ci și la dezvoltarea capacității de a abstractiza și la reținerea detaliilor. În plus, unele studii au remarcat și performanțe mai bune la examenele pentru care subiecții s-au pregătit folosind materiale pe hârtie. (știre semnalată pe Facebook de Valer Simion Cosma) (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
