În penultimul număr din acest an, BiblioFeed vă propune un sumar bogat și variat cum n-a mai avut de… ei, nu chiar atât de multă vreme. Deși se apropie sfârșitul anului și în ciuda reducerilor bugetare, se pare că universul infodocumentar nu și-a redus ritmul de expansiune :-)
Pentru ultima apariție din 2023, pe 18 decembrie, pregătim o ediție specială, plină de surprize. Până atunci iată ce aveți de citit:
Biblioteci românești
Proiectul DigiPrior la Biblioteca Județeană Brașov
În perioada noiembrie 2021-noiembrie 2023, Biblioteca Județeană ,,George Barițiu” Brașov a participat în calitate de partener la proiectul DigiPrior - Priorități în digitizarea cărților, a documentelor, a fotografiilor și abordări moderne de promovare a materialelor digitalizate finanțat prin Programul ERASMUS+, aflăm din comunicatul pe care l-am primit de la managerul acestui proiect, Claudia-Oana Popescu.
Proiectul a urmărit să dezvolte cunoștințele, abilitățile și competențele bibliotecarilor, arhiviștilor, colecționarilor și managerilor de bibliotecă referitoare la prioritățile de digitizare și prezentare atractivă a artefactelor digitale și s-a concretizat în crearea unor materiale de formare și instrumente de instruire atât pentru grupurile țintă cât și pentru viitori formatori. Persoanele interesate de acest subiect sunt invitate să se înscrie pe platforma online DigiPrior dezvoltată în cadrul proiectului, unde pot urma modulele de instruire realizate, la finalizarea acestora urmând să primească un certificat. (R.C.)
Biblioteca publică mureșeană, la 110 ani
Am aflat dintr-o postare de pe pagina ei de Facebook că Biblioteca Județeană Mureș a sărbătorit recent, în cadrul evenimentului Zilele Bibliotecii, 110 ani de activitate. În cadrele surprinse cu acest prilej am avut bucuria să-l revedem pe Dimitrie Poptămaș, cel care a lucrat în bibliotecă timp de o jumătate de secol, dintre care în ultimii douăzeci de ani i-a fost director. E de remarcat faptul că, după pensionarea în 2005 a acestei personalități marcante a bibliotecilor mureșene și nu numai, autoritățile locale, spre lauda lor, au optat pentru continuitatea profesionalismului, încredințând conducerea bibliotecii județene unei bibliotecare din cadrul acesteia, Monica Avram. Despre Dimitrie Poptămaș puteți afla mai multe într-un reportaj-interviu realizat de TVR Târgu Mureș care poate fi vizionat pe YouTube. (R.C.)
De interes pentru deciziile de achiziție: topul Gaudeamus
Site-ul Cultura la dubă a realizat un top al celor mai vândute titluri la Târgul de Carte Gaudeamus organizat la București la sfârșitul lunii noiembrie. Preferințele cititorilor dispuși să cumpere cărți trebuie avute în vedere atunci când se alcătuiesc listele de achiziție, mai ales în bibliotecile publice. (R.C.)
Cărți de popularizare a științei pentru bibliotecile școlare
Asociația Secular-Umanistă din România a organizat o campanie (reușită) de strângere de fonduri pentru a duce în bibliotecile școlare cărți de popularizare a științei și de indezvoltare a gândirii critice. Printre volumele selectate se numără cărți devenite deja clasice de tipul Cosmos al lui Sagan, O scurtă istorie a timpului de Hawking dar și volume mai recent apărute precum Epoca întunecării (Catherine Nixey) sau Povestiri despre epidemii și vaccinuri de Alexandru Toma Pătrașcu. Din păcate, nu am reușit să aflăm care sunt bibliotecile care vor beneficia de volumele respective sau dacă selecția este încă în curs, dar bibliotecile interesate pot contacta direct asociația. (M.C.)
Biblioteci din lumea largă
Distrugerea și spolierea bibliotecilor pe timp de război
Oksana Brui, bibliotecară la Institutul Politehnic din Kiev, a postat pe platforma LinkedIn câteva fotografii care arată distrugerile pe care le-au produs bombardamentele rusești Bibliotecii Științifice Regionale din Herson, una dintre cele peste 800 de biblioteci ucrainene afectate de războiul poetic numit „operațiune militară specială”. Oksana reamintește în acest context că în urmă cu un an, atunci când au fost nevoite să părăsească orașul, forțele de ocupație au eliberat biblioteca de povara cărților rare din colecție. De la ceasuri și paltoane sau tricouri și maieuri la cărți rare, trebuie să recunoaștem că e o evoluție.
În același timp, aflăm de pe Lit Hub despre distrugerea bibliotecii publice din Gaza în urma atacurilor armatei israeliene. Când armele vorbesc, nu se întâmplă doar ca muzele să tacă, cum spunea Cicero. Când armele vorbesc, memoria culturală suferă. (R.C.)
Raportul Asociației Bibliotecarilor din Germania setează repere importante
Asociația Bibliotecarilor din Germania (Der Deutsche Bibliotheksverband e.V.) și-a publicat în luna octombrie raportul anual (disponibil și în limba engleză), un document care este foarte interesant și pentru comunitatea noastră de practică.
În Germania sunt peste 8500 de biblioteci publice și academice. Numai în bibliotecile academice bugetul pentru achiziții a fost în 2022 de 363 milioane de €, din care 223 milioane au fost pentru achiziții de media electronice. Aceasta reprezintă o creștere de la 63 de milioane în 2021 și 55 de milioane în 2020. În cazul bibliotecilor publice, în urma unui sondaj al Asociației Bibliotecarilor din Germania, 81% dintre bibliotecile prinse în acest exercițiu au raportat faptul că bugetul nu s-a schimbat sau chiar s-a diminuat. Un procent de 41% dintre acestea au raportat faptul că nu au fonduri suficiente pentru a oferi resurse digitale contemporane.
În Germania, bibliotecile nu sunt deschise duminica, dar Asociația Bibliotecarilor militează pentru ca acest regim de funcționare să fie modificat. Singura excepție este landul Rhine-Westphalia care a permis autorităților locale ca începând cu 2019 bibliotecile să poată fi deschise în ultima zi a săptămânii. Cheia problemei se află într-o decizie a guvernului federal care să permită angajarea personalului în zilele de duminică. Argumentul asociației este susținut de afluxul mare de public tocmai duminica, deoarece aceasta este singura zi în care segmente importante ale populației ar putea să se conecteze la serviciile oferite.
Împrumutul cărților electronice este o altă zonă de preocupare a Asociației Bibliotecarilor din Germania. Există o distanță de 12 luni între momentul în care apare o carte nouă și oportunitatea ca aceasta să fie împrumutată în format electronic. Asociația solicită reglementarea legală care să permită împrumutul electronic în momentul în care o carte apare fizic. Comisarul pentru cultură al guvernului federal a inițiat o masă rotundă pentru consultări între biblioteci, edituri și autori, adăugând un sondaj ale cărui rezultate sunt așteptate în 2024 cu scopul de a avea datele necesare unor decizii privind acest subiect. Acestei inițiative i se alătură cea a Ministerului de Justiție, care a publicat un chestionar pentru a identifica necesitățile de reglementare legală a drepturilor de autor în contextului împrumutului electronic.
Asociația Bibliotecarilor din Germania solicită drepturi pentru a putea găzdui elevii cu scopul de a desfășura activități educaționale. Această solicitare vine ca urmare a unor probleme legate de gradul în continuă descreștere a literației elevilor. Conform cifrelor Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) din 2021, 25% dintre copiii din Germania nu pot citi fluent la intrarea în gimnaziu. Fiind recunoscute drept spații sigure, bibliotecile solicită extinderea numărului de angajați și alocarea de fonduri pentru instruire cu scopul de a desfășura activități educaționale înscrise într-un concept mai cuprinzător intitulat „școală de-a lungul întregii zile” (all-day schooling::schulischen Ganztags).
Asociația solicită și flexibilizarea proceselor de recrutare a personalului, recunoscând reducerea lui datorită unui număr mare de angajați care au vârsta de pensionare dar și restricțiile administrative. Ceea ce este solicitat autorităților de la nivelul landurilor și celor federale este să creeze un cadru flexibil care să răspundă modificărilor care au apărut în profilurile profesionale ale persoanelor care lucrează în biblioteci. Un accent este pus pe rapiditatea cu care să se poată face angajările.
Rolul bibliotecilor este incontestabil în privința facilitării accesului la datele de cercetare și prezervarea acestora. Asociația solicită ca serviciile dedicate să se regăsească în Legea privind Datele de Cercetare. Asociația indică o deficiență în ceea ce privește obligația de a respecta cerințele tehnice care permit accesul și cadrul legal neclar în baza căruia ar trebui să funcționeze bibliotecile sau consorțiile. Solicitarea este ca bibliotecilor să le fie asigurat cadrul legal care să le permită ocuparea rolului de infrastructură de acces. Mai mult, Asociația cere reglementarea legală pentru încărcarea și accesul la datele de cercetare în regim de anonimat.
Documentul se încheie cu o pledoarie pentru finanțarea programelor care sprijină publicarea cu Acces Deschis. Este vorba despre rolul bibliotecilor academice în primul rând pentru îndrumarea cercetătorilor privind publicarea cu Access Deschis. Pentru a se achita de aceste îndatoriri, bibliotecile trebuie să aibă acces la resursele necesare dobândirii expertizei suplimentare de care au nevoie. (N.C.)
Pe urmele hoților de cărți
Mai multe biblioteci din țările baltice și Polonia reclamă o campanie sistematică de furturi ale unor volume rusești rare și vechi. Se pare că hoții vizează ediții valoroase de literatură rusă la care solicită accesul sub diverse pretexte și pe care le înlocuiesc cu copii - de calitate variată - pentru ca apoi cărțile să ajungă la o casă de licitație din Moscova. Întreagă poveste ridică și unele semne de întrebare referitoare la procesele de lucru din bibliotecile-victime, mai ales dacă ținem cont de faptul că vorbim de volume valoroase (și care ar fi trebuit, teoretic, să fie mai bine protejate) și de faptul că în unele ocazii falsurile erau slab realizate. Oare avem astfel de cărți și în bibliotecile românești? (M.C.)
Călătoriile prin care ne poartă mocheta unei biblioteci
În fața nevoii reale de informații cât mai accesibile, partea tangibilă a unei biblioteci pare a trece din ce în ce mai des în plan secund, lăsând locul colecțiilor digitale de cărți, reviste, filme, muzică, toate disponibile pentru utilizatorii din lumea largă. În ciuda acestui progres, biblioteca ca obiect fizic stârnește încă sentimente pe care cu greu ni le putem imagina într-un spațiu virtual: clădiri de biblioteci precum Oodi, colecții de cărții vechi, mobilierul - clasic sau ultramodern - toate au fost și sunt nu doar puse în slujba unui scop ci (atunci când designul este reușit) ne spun și o poveste, parte din atracția pe o bibliotecă o exercită și din pasiunile pe le stârnește. Despre o astfel de atracție este vorba și în acest articol care ne ghidează pașii pe mochetele bibliotecii publice din Glasgow și prin istoria orașului. (M.C.)
Câteva manuale speciale din Internet Archive
Colecția de manuale a Internet Archive conține unele exemplare remarcabile prin caracterul lor excentric, cărți cum ar fi manualul de îngrijire și antrenare a pietrei drept animal de companie, manualul CIA de sabotaj sau manualul de utilizare a unei mașini de scris IBM din 1954. Bine de păstrat, cine știe când va fi de folos. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
RRBSI nr. 1/2023
A apărut primul număr din acest an al Romanian Journal of Library and Information Science. În cuprins:
Students’ Information Seeking Behavior and Information Needs: A Case Study of „Babeș-Bolyai” University (Gabriela Florescu)
Does ChatGPT influence research fields in the same way? A Scientometric analyse (Angela Repanovici, Ionela Maria Bârsan)
Research and cultural metadata exposed using APIs: steps on the interoperability road (Nicolaie Constantinescu)
(R.C.)
Studiu referitor la experiențele românești în educația pentru cercetarea biblioteconomică
Semnalăm publicarea în volumul Bridging Research and Library Practice: Global Perspectives on Education and Training din seria IFLA Publications (vol. 184) a studiului Continuing Education in Research Methods for Library Professionals: The Romanian Experience semnat de Maria Micle și Elena Tîrziman (pp. 144-156). (R.C.)
Viitorul bibliotecarilor
A apărut partea a treia a raportului Librarian Futures ce tratează subiectul aptitudinilor care vor fi necesare bibliotecarilor universitari în viitor. Raportul este conceput combinând date de la Skilltype (o „platformă de management a talentelor concepută pentru biblioteci”), obținute în urma unui un sondaj în rândul bibliotecarilor din mediul universitar și a unei serii de interviuri cu bibliotecari - raportul fiind, așadar, mai degrabă o selecție de opinii argumentate despre viitor. Printre concluzii găsim subliniată și importanța dezvoltării pe termen scurt a aptitudinilor din zona literației digitale și a gândirii critice, ambele văzute drept esențiale în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Prima parte a raportului dezvăluie existența unei nesincronizări între resursele prioritizate de bibliotecă și resursele apreciate de utilizatori iar a doua parte analizează diferența dintre ce pot oferi bibliotecarii din punct de vedere al cunoștințelor și ce știu utilizatorii că pot oferi bibliotecarii. (M.C.)
Bibliotecile și inteligența artificială
În urmă cu două numere vă semnalam un webinar dedicat aplicațiilor inteligenței artificiale în biblioteci organizat cu implicarea IFLA. Acum vă supunem atenției o analiză detaliată pe aceeași temă: Generative AI and libraries: 7 contexts, semnată de Lorcan Dempsey, un specialist în biblioteconomie american care este actualmente profesor la Information School, University of Washington. Dacă sunteți interesați să vă formați o imagine de ansamblu asupra acestui subiect provocator, merită efortul să o citiți. (R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința LIBER 2024
Conferința Anuală LIBER 2024 cu tema State-of-the-art libraries in the service of science and society se va desfășura în perioada 3-5 iulie 2024, la Limassol, Cipru. În vederea participării cu lucrare în cadrul acestei Conferințe, LIBER a lansat un apel de lucrări.
Sunt așteptate propuneri de lucrări care descriu și analizează, într-o manieră atractivă, subiecte cum ar fi:
Cartografierea domeniului inteligenței artificiale pentru bibliotecile de cercetare;
Încorporarea echității și a diversității în operațiunile zilnice;
Evaluarea impactului științei deschise asupra bibliotecilor de cercetare;
Încurajarea leadership-ului pentru independență, durabilitate și progres;
Inovare în ceea ce privește utilizarea spațiilor de bibliotecă;
Stabilirea responsabilității privind statisticile, indicatorii și clasamentele;
Revendicarea proprietății comunității asupra comunicării academice;
Furnizarea de platforme de interacțiune cu societatea.
Lucrările pot fi de tipul:
Perspective pentru viitor ca rezultat al cercetărilor curente;
Prezentări de soluții rezultate din cercetare, cu ilustrarea clară a metodelor folosite, a modului în care aceste soluții pot fi puse în practică și a rezultatelor lor;
Descrieri ale unor inițiative în lucru sau ale unor proiecte pilot, suficient de dezvoltate pentru a atrage atenția;
Experiențe, modele de bună practică sau studii de caz ce prezintă provocări sau oportunități.
Formate de prezentare cerute:
Prezentări: lucrări complexe care prezintă cercetări, modele de bună practică sau studii de caz, care să includă și descrierea metodelor folosite în analiză și care pot provoca discuții pe tema și subiectele abordate;
Poster: expunerea vizuală a unei inițiative, încheiate sau în progres, a unui proces și a rezultatelor sale;
Sesiuni de discuții: 3-4 prezentări scurte și captivante legate de tema și subiectele propuse pentru conferință, care să ducă la discuții între paneliști și publicul prezent la sesiune.
În anumite cazuri, comitetul de selecție poate accepta un rezumat, dar propunând un alt format de prezentare, caz în care autorul va fi informat în această privință.
Criteriile de selecție a lucrărilor sunt:
Originalitate/ Inovare;
Metodă/ Elaborare;
Interes/ Implicare;
Impact;
Relevanță.
Informații utile:
Va fi acceptată cel mult o lucrare și/sau poster per autor. De asemenea, nu vor fi acceptate mai multe lucrări care prezintă aceeași inițiativă sau proiect;
Propunerile de lucrări ce vizează prezentări de produse sau servicii comerciale nu vor fi luate în considerare;
Toate lucrările vor fi luate în considerare pentru acordarea Premiilor LIBER pentru Inovare;
Rezumatul trebuie să conțină minim 250 de cuvinte și maxim 500. Această cerință este valabilă pentru toate formatele de prezentări;
Sunt acceptate doar rezumate în limba engleză;
Rezumatele trimise (cu excepția celor pentru propunerile de sesiuni de dezbatere) vor fi evaluate de cel puțin doi evaluatori conform criteriilor descrise mai sus - vezi ghidul pentru elaborarea rezumatelor;
Autorii sunt încurajați să trimită lucrările acceptate pentru publicare în LIBER Quarterly.
Rezumatele pot fi încărcate pe platforma conferinței până la data de 12 ianuarie 2024. (BNaR)
Webinar organizat de CENL Books and Audiences Network Group
Ca în fiecare an, CENL Books and Audiences Network Group organizează, în 11 decembrie 2023, un webinar. Tema propusă este de această dată Libraries: Unlocking non-visitors potential (vezi formularul de înscriere).
Webinarul își propune să exploreze mai multe modalități de atragere a publicului către bibliotecă, inclusiv a acelor categorii care nu fac parte în mod normal din publicul țintă al bibliotecilor. Vor fi puse în discuție strategiile pe care bibliotecile le folosesc pentru a atrage aceste persoane și pentru a depăși obstacolele ce îi țin departe. (BNaR)
Libraries and positive climate action: preserving collections – webinar organizat de British Library
British Library găzduiește o serie de seminarii web axate pe biblioteci și criza climatică, cu scopul de a aduce laolaltă lideri internaționali din domeniul bibliotecilor pentru a-și împărtăși experiențele privind măsurile luate pentru a răspunde adecvat provocărilor climatice.
Webinarul Libraries and positive climate action: preserving collections se va desfășura în data de 11 decembrie 2023, 10:00 - 11:30 GMT, și se va concentra pe activitatea pe care bibliotecile o desfășoară pentru a-și conserva colecțiile, pe măsură ce acestea devin mai vulnerabile la schimbările climatice, adaptându-și practicile astfel încât să asigure protejarea colecțiilor. Această sesiune va explora strategiile și practicile pe care diferite biblioteci din lume le implementează pentru a se adapta la schimbările climatice. (BNaR)
Apel de nominalizări pentru IFLA Green Library Award 2024
Grupul Special IFLA pentru Mediu, Sustenabilitate și Biblioteci (ENSULIB) a anunțat deschiderea apelului anual de nominalizări în vederea acordării IFLA Green Library Award, ediția 2024 unei biblioteci sau unui proiect care comunică cel mai bine angajamentul față de sustenabilitatea mediului înconjurător. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru premiul oferit cu sprijinul Editurii De Gruyter este 28 februarie 2024.
Obiectivele premiului:
Recompensarea unei biblioteci verzi sau al unui proiect al unei biblioteci verzi care comunică cel mai bine angajamentul cu privire la sustenabilitatea mediului înconjurător;
Creșterea gradului de conștientizare a responsabilității sociale pe care bibliotecile o au în educarea publicului cu privire la protecția mediului înconjurător;
Sprijinirea mișcării mondiale Green Library cu privire la: clădire sustenabile ecologic; servicii, activități, programe, resurse de informare, colecții din punct de vedere ecologic; inițiative de sustenabilitate socială în biblioteci;
Promovarea inițiativelor Green Library, atât la nivel local, regional, cât și mondial;
Încurajarea tuturor tipurilor de biblioteci să își prezinte activitățile ce au o componentă ecologică, în fața unei audiențe internaționale.
În acord cu Inițiativa IFLA 1.1: Prezentarea capacității bibliotecilor de a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă, premiul contribuie la progresul profesiei prin evidențierea rolului bibliotecilor și al bibliotecarilor în avansarea standardelor de sustenabilitate și promovarea cunoștințelor de specialitate în cadrul practicii profesionale.
Premiul va fi acordat pe două categorii:
Categoria 1: Best Green Library/ Grand-Scale Project
Categoria 2: Best Green Library Project
O distincție specială poate fi acordată unui proiect implementat cu resurse minime, dar care a avut un impact major.
Orice tip de bibliotecă verde sau bibliotecă ce a derulat un proiect ce se înscrie în obiectivele Green Library poate candida pentru acest premiu. Bibliotecile cu bugete mici dar cu proiecte de impact sunt încurajate în mod special să participe la acest concurs.
Aplicațiile pot fi prezentate în diverse forme (eseu, material video, poster, articol, prezentare Powerpoint), cu respectarea următoarelor indicații:
Formularele de candidatură trebuie completate în una din cele șapte limbi IFLA. Aplicațiile trimise în altă limbă în afară de engleză, trebuie să conțină și traducerea în limba engleză;
Materialele video realizate în alte limbi decât engleză trebuie să fie însoțite de subtitrare în engleză;
Materialul trimis nu trebuie să depășească 10 MB, cu excepția materialelor video publicate și pe YouTube.
Propunerile vor fi evaluate de Comitetul Internațional ENSULIB de Evaluare a Premiilor, în acord cu următoarele criterii:
relevanța pentru scopul și obiectivele ENSULIB;
contribuția la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU;
calitatea prezentării generale, vizualizarea publică prin intermediul website-ului etc.;
relevanța pentru obiectivele și valorile IFLA.
(BNaR)
Știință și informație
Despre piața publicațiilor științifice
O proporție din ce în ce mai mare a articolelor științifice este publicată de cele mai mari cinci edituri, reiese dintr-un articol de pe Scholarly Kitchen. Dacă în 2000 primele cinci edituri publicau 39% dintre articolele științifice identificate în studiu, în 2022 ele au ajuns la 61% din piață. În plus, această sufocare a pieței pare că se accelerează, ultimii patru ani (2018-2022) marcând o creștere de la 52% la 61% a cotei de piață. Rămâne de văzut în ce măsură se va menține această tendință și în viitor, dar controlul exercitat de doar cinci entități asupra unei proporții atât de mare din publicarea științifică trebuie să fie un subiect la care să reflectăm serios, la fel cum ne preocupă controlul exercitat de companii precum Google, Facebook sau TikTok asupra știrilor pe care le primim. (M.C.)
Miscellanea
„Fiecărei persoane, cartea lui/ei”
O profesoară de la un liceu tehnologic ne împărtășește din experiența sa în ceea ce privește atragerea elevilor spre lectură prin intermediul unui interviu în Școala 9. Chiar dacă trei sferturi dintre elevi ajung în clasa a IX-a fără să fi citit o carte, profesoara reușește să îi atragă spre lectură bazându-se în primul rând pe crearea unui mediu prietenos, în care elevii sunt încurajați să găsească o carte care le place și nu sunt judecați pentru greșeli. (M.C.)
Cuvântul anului 2023
Aflăm din ediția nr. 186 a newsletterului Misreport - pe care îl recomandăm încă o dată celor interesați de problematica informării corecte în mediul online, parte a culturii informației/educației informaționale - că dicționarul Merriam-Webster a desemnat adjectivul „autentic” drept cuvântul anului 2023, într-o lume în care distincția dintre ceea ce este autentic și contrafăcut (fake) este din ce în ce mai dificil de realizat. Conform Merriam-Webster, „autentic” înseamnă, între altele, „ceva care nu este fals sau imitație”, „fidel propriei personalități, spirit sau caracter” și este folosit ca sinonim pentru „real” și „adevărat”. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
