BiblioFeed #63

25 martie 2024

Biblioteci românești

Biblioteca Națională a României are un nou website

După ce în numărul anterior am scris despre Biblioteca Națională „la rece”, azi venim cu o știre la cald: lansarea noului ei website, care în mod evident arată mult mai atrăgător și facilitează o navigare mai ergonomică decât precedentul.

Homepage-ul noului site al Bibliotecii Naționale a României (www.bibnat.ro)

Steagul Marii Britanii afișat în colțul din dreapta sus al paginii ne face să sperăm și la o versiune în limba engleză a site-ului, care deocamdată nu este disponibilă. Furnizarea unor informații privind activitatea Bibliotecii Naționale în cel puțin o limbă de circulație internațională se impune pentru cea mai importantă bibliotecă a țării. (R.C.)

Biblioteca Brukenthal are catalog online

Faimoasa bibliotecă a muzeului sibian, deținătoare a uneia dintre cele mai valoroase colecții de carte veche și rară de la noi, a anunțat de curând lansarea catalogului său online. De pe site-ul muzeului am aflat că este vorba la acest moment de circa 50.000 din cele aproximativ 280.000 de volume deținute de bibliotecă. În perspectivă, se intenționează și începerea procesului de digitizare (nu digitalizare…) a colecțiilor. (R.C.)

Astăzi debutează în România proiectul-pilot „Wikimedian in Residence”

În 2024 Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD) lansează proiectul pilot Wikimedian in Residence (WIR), ca parte a grantului Wikimedia Community Fund/Discover, Develop, Invent on Wikipedia Together.

Elena Damian (nume de utilizator Elena Ancu Damian) este Wikimedian in Residence din partea WMROMD în 2024. În perioada 25- 29 martie 20024, ea va fi găzduită în Craiova de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj unde, împreună cu reprezentanți ai instituției gazdă, va documenta prin pagini Wikipedia și imagini pe Wikimedia Commons temele, organizațiile și personalitățile istorice importante din colecțiile bibliotecii.

Rolul de WIR presupune o activitate profesională de transmitere a cunoștințelor în cadrul platformelor din Wikipedia/Wikimedia/Wikidata, calcularea impactului obținut și promovarea Wikipediei prin programe de training. Într-un astfel de program pot fi implicate organizații nonprofit, organizații neguvernamentale, universități, institute de cercetare, biblioteci publice, muzee care pot oferi conținut, surse și expertiză de lucru pentru aceste platforme. Pe scurt, un Wikimedian in Residence reprezintă legătura între instituție și comunitatea Wikimedia, persoana care asigură o mai bună înțelegere reciprocă și o colaborare fructuoasă pentru ambele părți implicate.

Cei interesați pot afla mai multe detalii despre WIR și pot urmări în timp real etape din derularea proiectului, rezultatele obținute și imagini de la diverse evenimente organizate în acest context. (C.Ș.)

Apel pentru donații de carte de la Institutul Diplomatic Român

Am primit de la doamna Anca Mirea (Institutul Diplomatic Român) următorul apel:

„Institutul Diplomatic Român (IDR) a intrat în contact, facilitat de Ambasada României de la Tunis, cu Academia Diplomatică Internațională a Tunisiei (ADIT). Ambasada, în colaborare cu ADIT, dorește să organizeze în noua bibliotecă a academiei tunisiene un colț dedicat României, cu volume donate din partea instituțiilor din țara noastră. Colțul românesc este conceput ca un spațiu permanent la biblioteca ADIT și un exercițiu important de diplomație publică, contribuind astfel la promovarea României în Tunisia și în nordul Africii. Inaugurarea colțului României la biblioteca ADIT va fi în sine un prilej de diplomație publică, cu participarea ambasadei noastre, a reprezentanților IDR și ai diasporei românești din Tunisia.

Facem astfel un apel către bibliotecile din România pentru a contribui cu volume relevante, mai ales dacă sunt disponibile mai multe exemplare din aceleași titluri. Volumele ar trebui să fie îndeosebi în limbi străine (engleză, franceză, spaniolă, portugheză) pe teme de științe politice, relații internaționale, politică externă, diplomație, geopolitică, drept internațional, drept diplomatic și consular, drept european și integrare europeană, istorie, artă și știință militară, sociologie, economie internațională etc.

Pentru promovarea României, este nevoie și de volume de literatură românească și de prezentare a țării noastre în limbile indicate mai sus, diferite tipuri de înregistrări muzicale, afișe cu imagini din România, precum și alte tipuri de materiale promoționale care pot fi donate (pe teme istorice, cu obiective turistice din țara noastră etc.). De asemenea, dicționare (francez-român, român-francez, englez-român, român-englez etc.) și manuale de limba română pentru străini ar fi de un real folos (însoțite sau nu de CD-uri).

Toate aceste materiale trebuie să fie în stare bună pentru a fi expuse public.

Donațiile pot fi contabilizate ca fiind făcute către Institutul Diplomatic Român. Ridicarea donațiilor va fi în sarcina reprezentanților IDR, persoana de contact fiind doamna CR I Anca Mirea, la adresa de email anca.mirea@idr.ro.”

(R.C.)

Majorări salariale pentru bibliotecari, anunțate de ministrul culturii

Ministrul culturii, Raluca Turcan, a anunțat creșterea salariilor personalului din rețeaua bibliotecilor și muzeelor publice începând cu luna aprilie. Cu toate acestea, Federația Sindicală CulturMedia consideră că problemele din bibliotecile și muzeele publice nu pot fi rezolvate doar prin această măsură și a amenințat cu organizarea unor acțiuni de protest. (R.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

„Biblioteca ULBS Newsletter” nr. 4

A apărut nr. 4 al newsletterului Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Semnalăm dintre subiectele acoperite:

• Impresii despre bibliotecă ale studenților de la Medicină;

• Sesiuni de instruire pentru utilizarea bazelor de date organizate în bibliotecă;

• Schimbul interbibliotecar de publicații cu alte biblioteci;

• Experiențe din mobilitatea Erasmus de la Universitatea Complutense din Madrid;

• Conferințele Bibliotecii ULBS;

• Participarea reprezentanților bibliotecii și ai universității sibiene la colocviul organizat de către Facultatea de Litere din Universitatea București cu ocazia împlinirii a 160 de ani de existență. (R.C.)

O carte de referință în literatura biblioteconomică românească, disponibilă acum online

Cartea Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane semnată de Liviu-Iulian Dediu este disponibilă acum online, gratuit, în biblioteca digitală a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din Galați. Lucrarea reflectă rezultatul eforturilor de cercetare doctorală ale autorului și, deși au trecut 12 ani de la publicarea ei, rămâne un reper în literatura biblioteconomică românească de după 1989. Reproduc aici doar un fragment din recenzia pe care i-am dedicat-o în paginile Revistei Române de Biblioteconomie şi Știința Informării nr. 4/2012 (pp. 67-68) la momentul apariției:

„Ceea ce face din această carte o experiență de lectură plăcută și stimulativă este faptul că Liviu-Iulian Dediu nu se mulțumește să teoretizeze, ci furnizează exemple și oferă soluții. El nu și-a propus să vorbească în mod savant și arid despre o știință foarte puternic legată de experiență, deci adânc ancorată în realitate, cum este managementul, n-a intenționat să aplice principiul „dacă nu reușești să-i convingi, zăpăcește-i”, ci să-și transmită viziunea asupra subiectelor abordate într-un mod care facilitează transferul de cunoștințe și idei de la autor la cititorul avizat.”

(R.C.)

La Giurgiu apare revista „Bibliotecarii”

Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” din Giurgiu, în colaborare cu filiala locală a ANBPR editează începând de anul trecut o revistă trimestrială intitulată Bibliotecarii, care este accesibilă și online. Până în prezent au apărut două numere (iulie-septembrie și octombrie-decembrie 2023). Salutăm apariția acestei noi publicații de specialitate și îi dorim viață lungă și cât mai mulți cititori. (R.C.)

„Marketingul în bibliotecă și în alte instituții documentare”

Datorită înclinațiilor noastre francofile și statutului de țară francofonă cu care am (re)intrat în rândul țărilor democratice după 1989, biblioteconomia de limbă franceză a influențat-o puternic pe cea românească în condițiile accesului (din nou posibil, după ultimii ani de austeritate ai comunismului) la literatura de specialitate și relațiilor de colaborare stabilite cu instituții și specialiști din Franța dar și din Canada. Exemple relevante sunt preluarea modelului și implementarea în România a unui tip de structură infodocumentară din învățământul preuniversitar francez - centrul de documentare și informare - și introducerea profesiei de profesor documentarist. Ne mai putem referi la influența franceză asupra limbajului nostru de specialitate, de pildă prin preluarea unor echivalențe franțuzești ale termenilor de specialitate apăruți în limba engleză - de pildă, preferința pentru cultură în locul alfabetizării ca echivalent pentru literacy (în sintagme precum „cultura informației”, după modelul franțuzesc culture de l'information/culture informationnelle).

Acestea fiind zise, suntem conștienți că atât numărul cunoscătorilor acestei limbi cât și interesul față de literatura biblioteconomică franceză au scăzut simțitor în ultimele două decenii. Totuși, am considerat util să semnalăm celor (câți mai sunt) interesați apariția recentă a lucrării Marketing en bibliothèques et autres milieux documentaires semnată de specialista canadiană Véronique Mesguich, din a cărei prezentare aflăm că:

„Cum putem atrage și fideliza utilizatorii în bibliotecile publice, universitare și în alte centre de documentare? Cum pot fi promovate și îmbunătățite resursele și serviciile și cum pot fi create servicii inovatoare, adaptate nevoilor și utilizărilor? Această carte prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a metodelor și tehnicilor de marketing aplicate bibliotecilor și centrelor de documentare: sondaje privind nevoile și satisfacția, campanii de comunicare eficiente, marketing digital prin intermediul rețelelor sociale, merchandising și experiența utilizatorului. Profesioniștii din domeniul bibliotecilor și al centrelor de documentare vor găsi aici studii de caz inspiratoare, strategii testate și numeroase sfaturi practice.”

(R.C.)

Despre lectură și „tinerii din ziua de azi”

Sub titlul De ce nu (mai) citesc „tinerii din ziua de azi”?, Scena 9 ne prezintă opiniile a cinci specialiști din domenii diferite cu privire la un subiect care, recent, a fost readus în spațiul public de un articol al profesorului Mihai Maci, trezind reacții diverse. Răspunsurile la această întrebare de interes și pentru bibliotecile de la noi sunt semnate de Doru Căstăian (profesor de filosofie și științe socio-umane), Iulia Iordan (scriitoare), Ruxandra Gîdei (creatoare de conținut), Dragoș Stanca (antreprenor tech) și Paul Simula (librar). Ar fi fost interesant ca în grupul respondenților să fie inclus și un bibliotecar. (R.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

Programul de rezidență creativă al Europeana

Europeana organizează în fiecare an Festivalul de Povestiri Digitale (Digital Storytelling Festival), eveniment care susține dezvoltarea abilităților de a crea povestiri care explorează și exploatează conținutul cultural disponibil în format digital.

În acest context se derulează programul Online Creative Residency, care îi aduce 0pe cei care doresc să dobândească abilități de povestitor alături de experți într-o varietate de formate de povestiri. În 2024, pe lângă scris, social media și animație, vor fi introduse două noi formate - arta colajului și povestirea cu ajutorul obiectelor 3D.

Informații suplimentare despre înscrierea pentru rezidență în anul în curs se găsesc pe pagina festivalului (atenție - termenul de înscriere este 31 martie!), unde este disponibilă și înregistrarea unei sesiuni de informare dedicate acestui proces. (R.C.)

Știință și informație

„Crikey, mate!”

Australia ia în considerare implementarea unui model nou de acces deschis prin care toți cetățenii ar putea avea acces la o bibliotecă digitală cu toate lucrările finanțate de stat. În spatele acestei idei se află dr. Cathy Foley, Chief Scientist al Australiei (un fel de ministru responsabil cu știința), care subliniază modul în care editurile științifice obțin profitul („cercetătorii oferă conținut gratuit, cedează copyrightul, iar editorii câștigă mulți bani”) și diferența între accesibilitatea informațiilor dăunătoare și inaccesibilitatea informațiilor de calitate („Puteți obține gratuit gunoaie, prostii și dezinformare online, dar trebuie să plătiți pentru lucrurile bune. Trebuie să ne asigurăm că primim informațiile corecte acolo”).

Deși ideea în sine este bună, nu putem să nu remarcăm două aspecte: dezinformarea nu este o simplă problemă de acces la informații de calitate, ci una complexă, ce are motivații multiple, inclusiv emoționale în unele cazuri. Accesul deschis la informația științifică nu poate rezolva problema dezinformării pentru simplul motiv că informația științifică nu poate fi înțeleasă de cititorul de rând. Pentru scopul de a o prezenta într-un mod accesibil există popularizarea științei, un domeniu poate prea ușor trecut cu vederea în discuțiile curente despre dezinformare. Toată literatura științifică de cel mai înalt nivel din lumea întreagă nu poate face pentru educarea omului de rând cât un astfel de episod, spre exemplu, pentru simplul motiv că ea nu e destinată educării omului de rând. (M.C.)

Analiza bibliografiei ca instrument de detectare a problemelor de integritate științifică

Un articol din Learned Publishing intitulat Using automated analysis of the bibliography to detectpotential research integrity issues propune dezvoltarea unui instrument automatizat de analiză a bibliografiilor articolelor științifice pentru a detecta eventualele probleme de integritate academică și calitate. Articolul enumeră trei tipuri de citări de luat în considerare în cadrul analizei: ale unor articole retrase (retractate), ale unor articole din publicații prădătoare și trimiterile către surse inexistente (ca urmare a observării faptului că unele dintre programele de inteligență artificială generativă inventează pur și simplu surse pentru a-și susține răspunsurile).

Deși are potențialul de a fi util, un astfel de instrument este limitat de două dintre problemele mai largi ale publicării științifice: lipsa unui sistem universal de notificare/înregistrarea a retractărilor și imposibilitatea existenței unei liste exhaustive a publicațiilor prădătoare. În ciuda acestor limitări, orice instrument care are potențialul de a semnala în mod automatizat articole problematice este binevenit, atât în munca editorilor cât și în cea a cercetătorilor. (M.C.)

Miscellanea

Despre aranjarea bibliotecii - ghid pentru necititori

G4Media publică un articol semipreluat din New York Times despre modul în care trebuie aranjată o bibliotecă personală și care arată nu doar snobismul autorului, ci și o anumită lipsă de bun-simț. Textul începe cu un enunț pe cât de simplu, pe atât de greșit, care trădează faptul că autorul nu a petrecut timp (cel puțin nu atent) într-o bibliotecă: „Într-o bibliotecă publică, amenajarea unui raft este simplă: umpleți-l cu cărți” (de parcă cărțile din rafturile bibliotecilor publice sunt puse la întâmplare…) și continuă cu sfaturi despre alegerea cărților din biblioteca personală (cărți cu coperți arătoase), despre gruparea lor (pe culori) și, mai ales, despre cum trebuie ascunse volumele uzate în spatele ușilor închise (când ele sunt uzate tocmai pentru că sunt mai citite și deci mai dragi cititorului…). Mare diferență între autorul acestor rânduri și cei care cumpărau cândva cărți la metru ca să-și umple biblioteca nu prea văd. (M.C.)

Nominalizările la premiile Booker

A apărut lista lungă a cărților nominalizate la Booker (premiu acordat pentru cărți traduse în engleză și publicate în spațiul britanic), în care se remarcă prezența puternică a Americii Latine cu patru din cele treisprezece titluri propuse. Printre nominalizați se numără nume cunoscute precum Ismail Kadare (cu A dictator calls) sau Hwang Sok-yong dar și autori tineri precum Urszula Honek din Polonia. (M.C.)

Libertatea academică din România - în atenția Parlamentului European

Un raport al Parlamentului European prin care este monitorizată libertatea academică aduce critici importante la adresa situației din țară, notând o scădere la patru din cei șase indicatori urmăriți, în contextul numeroaselor modificări din ultimii ani care au vizat universitățile, modul în care acestea sunt conduse și capacitatea instituțiilor de a urmări și pedepsi frauda academică.

Câteva dintre concluziile din raport merită menționate:

• „The system appears to be exposed to interplay of a nepotistic nature between political and academic actors, potentially damaging academic integrity by introducing political considerations into academic affairs, e.g., in reference to the consequences of plagiarism or the election of university leadership.” (p. 183)

• „Government and politics were found to be one of the more significant contributors to a weakened state of de facto academic freedom in Romania.” (p.183)

• „The most prominent specific cases in Romania are related to plagiarism and political relationships.” (p.184) (M.C.)

---

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Claudia Șerbănuță (C.Ș.)

Imaginea de pe copertă: captură de ecran - homepage-ul noului site web al Bibliotecii Naționale a României (detaliu), www.bibnat.ro

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.