BiblioFeed #69

24 iunie 2024

Pentru că se apropie perioada de vârf a vacanțelor / concediilor, este penultima apariție din această vară a newsletterului nostru.

Următorul număr al BiblioFeed va apărea pe 22 iulie 2024, iar în luna august vom lua o binemeritată pauză. Rămânem, totuși, deschiși pentru a publica în secțiunea „Bibliotecari plecați de-acasă” textele în care vă relatați peregrinările prin bibliotecile lumii.

Biblioteci românești

Trista decădere a unei biblioteci 

Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru… Dincolo de cuvinte frumoase, festivisme, străzi de carte și mobilizarea resurselor pentru PR-ul personal al managerului său, Biblioteca Centrală Universitară din București a ajuns, în unele privințe, de nerecunoscut. N-o spunem noi, ci o afirmă pe Facebook un utilizator de-ai ei, profesorul Bogdan Oprea, directorul Departamentului de Jurnalism al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din Universitatea București. Bogdan Oprea, care a semnalat în alte ocazii și deficiențe din alte biblioteci (ex. Biblioteca Națională) descrie „cu amărăciune (…) starea de degradare în care cade de la o zi la alta sediul central al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) „Carol I” din București, care devine tot mai mult Biblioteca „Las-o că merge și-așa!” Relatând despre căldura insuportabilă, degradarea mobilierului și a spațiilor bibliotecii, modul defectuos în care funcționează sistemul informatic, Bogdan Oprea remarcă nu fără sarcasm: „Doamna care este de 14 ani directoare generală a BCU din București, absolventă, ce surpriză!, a Academiei Naționale de Informații, doctor și cadru universitar, nu are, desigur, nicio responsabilitate pentru toate acestea. Pe lângă ieșirile dumneaei publice în care vorbește prețios despre cultură, n-am auzit-o niciodată să semnaleze că BCU din București, pe care o manageriază, nu are bani de internet, de reparat yale și toalete și de un aer condiționat la nivel decent. „Las-o că merge și-așa!””

Dacă cititorii pot alege sau nu să nu frecventeze biblioteca în asemenea condiții, bibliotecarii care servesc publicul nu au de ales și trebuie să le suporte. Multe ar putea să spună și bibliotecarii din BCU, dacă ar avea puțin curaj și nu s-ar mulțumi să-și exprime nemulțumirile în particular.

Din păcate, acesta este rezultatul atunci când bibliotecile ajung să fie conduse de persoane care nu le înțeleg sau nu vor să le înțeleagă natura și scopul și acordă prioritate unor activități secundare, dar care le aduc mai multe beneficii de imagine decât banalele și plictisitoarele (pentru ele) activități de asigurare a condițiilor optime pentru accesul publicului la informații și documente.

Cât despre amărăciunea pe care o mărturisește Bogdan Oprea, o împărtășim înmiit, și cred că la fel simte oricine a avut norocul să lucreze în această bibliotecă în vremurile ei bune. (R.C.)

Din culisele atribuirii Dublin Literary Award 2024

Anunțam în numărul trecut al BiblioFeed că lui Mircea Cărtărescu i s-a decernat de către Dublin City Libraries, în urma evaluării propunerilor înaintate de către biblioteci publice, un prestigios premiu literar pentru romanul „Solenoid”, nominalizat de către Biblioteca Județeană „O. Goga” din Cluj.

În emisiunea Intrare liberă difuzată în 13 iunie la TVR Cultural, una dintre nefiresc de puținele entități media care au manifestat un interes autentic pentru această performanță, a fost invitată și dr. Sorina Stanca, managerul bibliotecii clujene, care a furnizat detalii privind culisele nominalizării romanului lui Cărtărescu. (R.C.)

Patrupedele, la loc de cinste în Biblioteca Națională

Dacă pisicile apar deseori în lumea bibliotecilor, de la diverse postări pe rețele de socializare și până la faimosul motan Dewey - cel despre care s-a scris o carte, câinii sunt mai degrabă (și pe nedrept!) ignorați. Ei bine, Biblioteca Națională intervine în disputa ancestrală câini vs. pisici cu expoziția „CÂINI & PISICI în desene din Cabinetul de Stampe, Colecții Speciale” deschisă la sfârșit de mai în spațiul expozițional Galeria de Nord. (Grivei)

Biblioteci din lumea largă

Despre bibliotecile din Danemarca

În secțiunea „Bibliotecari plecați de-acasă” a BiblioFeed, Loredana Stanciu ne împărtășește experiența sa din bibliotecile daneze, sub titlul Hoinar prin biblioteci, în țara lui Hamlet. Textul a fost publicat în urmă cu o săptămână și a fost primit pe e-mail de abonații noștri, serviciu de care poate beneficia oricine - reamintim că abonarea la BiblioFeed este gratuită. (R.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Tendințe în lumea bibliotecilor universitare

Revista College & Research Libraries News, editată de Association of College and Research Libraries, una dintre cele mai vechi reviste de biblioteconomie (fondată în 1966) a publicat un articol în care sunt prezentate cele mai importante tendințe înregistrate în bibliotecile universitare în ultimii doi ani. Articolul explorează subiecte precum inteligența artificială și educația pentru folosirea ei, pedagogia deschisă (ca parte a resurselor educaționale deschise), știința deschisă și reproductibilitatea, accesul deschis și publicarea echitabilă, regândirea practicilor privind dezvoltarea colecțiilor, politizarea bibliotecilor universitare (adusă din ce în ce mai des în discuție în climatul politic polarizat din SUA, dar mai puțin întâlnită în Europa, spre exemplu), libertatea academică și dezvoltarea spațiilor de tip makerspace. Rămâne de văzut măsura în care aceste tendințe vor continua să se manifeste, dar este greu de imaginat că subiecte precum inteligența artificială nu vor ocupa un loc din ce în ce mai important în viitor. Adaptarea bibliotecilor poate începe chiar acum, prin pregătirea unui cadru de politici și proceduri care să le permită navigarea printre problemele inerente oricărei perioade de schimbări. (M.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

Înregistrarea conferinței „Text and Data Mining and Artificial Intelligence”

Semnalam în numărul trecut conferința Text and Data Mining and Artificial Intelligence organizată pe 14 iunie de către Asociația Bibliotecarilor Suedezi, Wikimedia Suedia și Institutul pentru Proprietate Intelectuală din cadrul Universității din Stockholm. Recent, înregistrarea conferinței a fost pusă la dispoziție pe YouTube. (R.C.)

Conferința LIS-Bibliometrics 2024

Conferința anuală LIS-Bibliometrics va avea loc anul acesta la Brighton, pe 12 septembrie și se va desfășura sub tematica Exploring the Bibliometric Univers. Accesul la conferință (care este disponibil și online) este gratuit. (M.C.)

O conferință dedicată patrimoniului cultural

A doua ediție a conferinței internaționale Tangible and Intangible Heritage: A Dichotomy under Debate se va desfășura în zilele de 24 și 25 octombrie 2024 la Sibiu. Deși tema pare de interes în principal pentru zona muzeală, cu siguranță că și specialiștii din și în alte instituții ale memoriei culturale, precum bibliotecile, ar putea să aibă contribuții interesante. Termenul limită de trimitere a propunerilor de comunicări este 15 iulie. (R.C.)

Știință și informație

„Cercetători” care nu stau degeaba

Că tot am ajuns la jumătatea anului, merită să facem o scurtă trecere în revistă a realizărilor, nu? Cam la asta s-au gândit și cei de la Publishing with integrity care au descoperit că 22 de autori au deja peste 200 de articole publicate în acest an. Ei și-au pus o întrebare legitimă: este posibil ca cineva chiar să contribuie la mai mult de un articol pe zi? Chiar și dacă ne gândim la domenii precum fizica, unde este normal ca un singur experiment să necesite o colaborare între zeci sau sute de oameni de știință (recordul e 5154, în caz că vă întrebați), calculele tot nu prea ies. Astfel de articole sunt publicate în urma a luni sau ani de muncă și este greu de imaginat cum un singur om poate fi implicat simultan în peste 200 de cercetări ale căror rezultate mai sunt și publicate sub formă de articol în decurs de șase luni. (M.C.)

Despre presiunile asupra cercetătorilor din China

Nature prezintă un studiu care analizează presiunile pe care le resimt cercetătorii din China în legătură cu publicarea în reviste prestigioase. Unii dintre cercetătorii chestionați au spus că s-au simțit obligați să apeleze la falsificarea datelor, să folosească servicii de scriere de articole, la plagiat și să comită alte asemenea abateri de la normele științifice pentru a îndeplinii criteriile de performanță impuse universităților. De menționat, totuși, că studiul despre care se vorbește în Nature și care a fost publicat în Research Ethics se bazează pe date obținute din interviuri cu doar 35 de persoane de la trei universități din peste 140, ceea ce limitează drastic concluziile care se pot trage. (M.C.)

Miscellanea

Algoritmul Google și accesul la informații

BBC prezintă cum Google și-a adaptat în ultimii ani algoritmul care ordonează rezultatele afișate de motorul său de căutare și modul în care aceste modificări influențează dramatic site-urile (și deci informația) la care oamenii ajung. Articolul prezintă diverse exemple de creșteri și descreșteri spectaculoase ale traficului web în perioade scurte de timp, evoluții care, în cazul site-urilor care constituie surse de venit, le au afectat profund câștigurile. Dincolo de acest aspect, ușurința cu care o companie tech controlează de unde își iau oamenii informația nu poate să nu reprezinte un motiv de îngrijorare și încă un argument pentru utilitatea bibliotecilor, instituții care nu mediază accesul la informație în funcție de profit. (M.C.)

Lecturi de vară

Scena9 găzduiește prima parte a unui articol în care cititoare și cititori (re)cunoscuți își împărtășesc preferințele de lectură pentru vacanță. Au răspuns provocării Elena Vlădăreanu (scriitoare și jurnalistă), Eugen Rădescu (cercetător social, activist queer și curator independent), Lea Rasovszky (artistă), Vlad Stroescu (psihiatru), Roxana Dumitrache (manager cultural și activistă pentru drepturile femeilor), Andreea Focșăneanu (agent literar), Lucian Broscățean (conferențiar universitar, specialist în modă).

Iată un extras din răspunsul Andreei Focșăneanu:

„În timpul anului citesc pentru că trebuie, dar asta nu înseamnă că citesc cu mai puțină plăcere. Mă îndrăgostesc aproape în fiecare săptămână de câte o carte! Însă lectura de vacanță este pentru mine ceva în care plonjez, ceva ce savurez după ce am adulmecat mult timp. Îmi păstrez pentru vacanță cărțile pe care pe parcursul anului nu le pot citi: fie din lipsă de timp, fie pentru că îmi place să păstrez ce-i mai bun pentru momente tihnite! Unde citesc? Oriunde! Dar în ultima vreme, cel mai des cu o pisică în brațe.”

Pisicile astea… (R.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Grivei

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.