Biblioteci românești
Oportunități de angajare
Începând cu acest număr al BiblioFeed, vom încerca să vă ținem la curent cu oportunitățile de angajare în bibliotecile noastre. Sursa oficială pe acest subiect este portalul specializat al Guvernului, dar în măsura în care vom afla de disponibilitatea unor posturi și în alte tipuri de instituții decât cele finanțate de la buget, vom face publice informațiile respective.
Găsiți, așadar, aici toate posturile de bibliotecar disponibile la data apariției acestui număr în sistemul public, în biblioteci școlare, comunale, centrale universitare (la București, Cluj-Napoca și Timișoara), specializate (bibliotecar într-o unitate militară) sau în Biblioteca Academiei Române. (R.C.)
Din nou, pe primul loc (din coadă)
Aflăm din Misreport #225 că România se află pe prima poziție (deci pe ultima, dacă ținem cont că e vorba de o performanță negativă) în ceea ce privește utilizarea problematică a media sociale de către adolescenți, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății. Față de procentul mediu al comportamentelor problematice în Europa, care a atins 11% în 2022 (în creștere cu patru procente față de 2018), media în rândul adolescenților români a fost de 22%, cele mai mari procente fiind înregistrate pentru băieții (21%) și fetele (28%) în vârstă de 13 ani.
O temă de reflecție (și o pâine de mâncat) pentru bibliotecarii din școli, cu condiția ca ei înșiși să aibă nivelul de educație media și informațională necesar și să cunoască comportamentele sănătoase în mediul online. Din păcate, facem extrem de puțin pentru formarea continuă, inclusiv prin asociația profesională reprezentativă pentru această categorie de bibliotecari. A favoriza dezvoltarea colecțiilor de diplome de participare nu e același lucru cu a contribui la dezvoltarea competențelor profesionale. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Starea bibliotecilor de învățământ superior din SUA
Association of College and Research Libraries (ACRL) a publicat recent raportul privind starea bibliotecilor de învățământ superior din Statele Unite în 2023 (pentru care, în limba engleză, se folosește sintagma academic libraries). Datele acoperă 1414 instituții (cu o medie de 36,2 de angajați și o mediană de 15,7 angajați) care cheltuiesc anual 1,1 milioane de dolari (mediană). Raportul reflectă o situație încă în revenire după perioada pandemică (numărul de prezentări/sesiuni de instruire din biblioteci este în creștere, dar se situează în continuare sub nivelul de dinainte de pandemie, la fel și cheltuielile), o utilizare aproape exclusivă a documentelor în format digital (98,4% din totalul celor care au circulat) și costuri importante ale abonamentelor (aproape 35% din totalul cheltuielilor). O constatare interesantă - pentru care autorii raportului nu au reușit să găsească o explicație - este scăderea mediei documentelor care au circulat: de la peste 850.000 de împrumuturi în ultimii cinci ani și aproape un milion în 2022, la circa 620.000 în anul de referință al raportului. (M.C.)
Despre cărțile interzise în China
În BiblioFeed am adus deseori în discuție cazuri de interzicere a unor cărți în SUA (cel mai recent în numărul 72 al newsletterului). Indiscutabil, astfel de situații sunt întâlnite la un cu totul alt nivel în țările nedemocratice. China, spre exemplu, urmărește cărțile pe care membrii partidului le citesc chiar și în afara țării. Aceste informații sunt folosite atunci când se dorește să se construiască un caz împotriva unei persoane: un articol din The Guardian prezintă cazul unui librar din Hong Kong care a fost nevoit să plece în Taiwan din cauza guvernului chinez. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Contribuții la istoria cărții și a scrisului
Luni, 21 octombrie, Biblioteca Județeană „ASTRA” din Sibiu a găzduit lansarea celei mai recente cărți semnate de reputatul istoric Constantin Ittu, intitulată Ars artificialiter scribendi: incunabule, prototipografi și heraldică. Dr. Constantin Ittu, care a coordonat într-o vreme Biblioteca Muzeului National Brukenthal, propune cititorilor „o incursiune atât în ars artificialiter scribendi („arta scrierii artificiale”) sau, în limbajul de azi, în arta tiparului (meșteșug nou în secolul al XV-lea), cât și în lumea celor care au tipărit acele prime cărți, meșteri cunoscuți, în terminologia de specialitate, mai ales internațională, drept prototipografi, nu tipografi. Este o lume fascinată care nu scapă rigorilor cronologiei – nici nu avea cum –, motiv pentru care, atunci când vorbim despre incunabule, le încadrăm în arcul cronologic al anilor 1439-1500, iar când pronunțăm cuvântul postincunabule, referințele se îndreaptă spre intervalul 1501-1520/1525”.
Vineri, 25 octombrie, de la ora 17.00, în aceeași bibliotecă va fi prezentat volumul Gravorul Mihail Strilbiţchi (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea), semnat de cercetătorii Anca Elisabeta Tatay și Cornel Tatai-Baltă. Autorii analizează în detaliu lucrările realizate de acest gravor care, în paralel, a desfășurat în Moldova dar și în alte regiuni din spațiul românesc activități de tipograf, editor și traducător.
Ambele evenimente fac parte din programul cultural „Cărțile ASTRA” derulat de biblioteca județeană din Sibiu. (R.C.)
Bibliotecarul specializat în inteligența artificială
Un articol interesant, dar oarecum superficial susține necesitatea existenței unor bibliotecari specializați în inteligența artificială care să acționeze drept curatori ai sistemelor IA și ca punți între volumul uriaș de date creat de sistemele informatice și cei care trebuie să decidă pe baza lor. Din păcate, nu se precizează dacă rolul acestui tip de bibliotecar ar fi unul de selecție a volumului de date generate prin IA (și cum ar putea un om să facă asta?) sau mai degrabă de a îndruma, de a ajuta utilizatorii să aleagă sistemului IA potrivit unei anumite nevoi (scop ceva mai fezabil, în opinia mea). (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinare despre inteligența artificială organizate de CENL
Pe site-ul Conferinței Bibliotecarilor din Bibliotecile Naționale Europene (Conference of European National Librarians/CENL) sunt disponibile înregistrările și/sau prezentările webinarelor organizate de grupul CENL „AI in Libraries” în lunile septembrie și octombrie, dedicate impactului inteligenței artificiale în bibliotecile naționale. Pentru a vă trezi interesul, iată temele lor:
Impact of copyrighted materials in LLMs: Mímir Project (16 septembrie)
Speech to Text (26 septembrie)
LLM-few-shot-prompting for automated indexing (17 octombrie)
AI for end-users? The BnF experiment program (24 octombrie)
(R.C.)
Miscellanea
Biblioteca de sunete de la BBC
BBC și-a publicat biblioteca de sunete ce cuprinde peste 30.000 de efecte sonore ce pot fi folosite gratuit, în anumite condiții. Sunetele acoperă o tipologie largă (de la sunetele din natură - peste 17.000 - la cele produse de tancuri sau avioane) iar platforma pe care sunt disponibile permite căutări în funcție de durata dorită a înregistrării, tipul sunetului dar și continentul de proveniență. (M.C.)
Cărți, pe scurt
Din seria „O fi bine, o fi rău…?”: site-ul SoBrief pune la dispoziție peste 70.000 de cărți prezentate pe scurt, atât în varianta text (gratuit) cât și audio (contracost). Opinie (probabil) nepopulară: excelent instrument pentru a fi la curent cu toate cărțile/autorii la modă care scriu fals adânc (da, la Harari mă gândesc), dar greu de imaginat utilitatea unei asemenea alternative atunci când vorbim de literatură - în special de cea de calitate. (M.C.)
Wikipedia AI Cleanup
Un grup de editori Wikipedia a lansat un proiect menit să curețe enciclopedia internetului de conținutul de proastă calitate generat automat de inteligența artificială. Proiectul nu se opune folosirii programelor de generare automată a conținutului, dar urmărește să asigure că textele astfel scrise îndeplinesc standardele cerute de Wikipedia, în contextul în care, după cum s-a dovedit, inteligența artificială inventează pur și simplu istorii alternative sau chiar surse. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Sursa imaginii de pe copertă: 6746188 © Olga Nikishina | Dreamstime.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
