BiblioFeed #78
18 decembrie 2024
Întrucât este ultima apariție a BiblioFeed din acest an, membrii grupului mArcel (Mihai Constantinescu, Amalia Livia Munteanu, Robert Coravu, Cristina Pârvu, Nicolaie Constantinescu și Lenuța Ursachi) vă urează sărbători fericite și un an nou așa cum vi-l doriți.
Primul număr din 2025 va apărea pe 15 ianuarie.
Rezultatul concursului Ai noștri, ca brazii - ediția a doua
Pentru cea de-a doua ediția a concursului BiblioFeed „Ai noștri, ca brazii” am primit opt propuneri (dintre care una, trimisă după expirarea termenului de înscriere, nu a fost supusă jurizării). În urma votului membrilor grupului mArcel, câștigătorii din acest an sunt:
Locul I - Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța
Locul II - Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
Locul III - Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Maramureș - Filiala Traian
Un premiu special, hors concours, am acordat bradului Bibliotecii „Lucian Blaga” din Sibiu, în care s-a descoperit un ornament foarte original (a se vedea clipul de mai jos):
Au mai trimis propuneri:
Biblioteca Școlii Gimnaziale „Vasile Goldiș” din Alba Iulia
Biblioteca Școlii Gimnaziale „Miron Cristea” din Toplița, jud. Harghita
Biblioteca Colegiului Național „Nicolae Titulescu” din Pucioasa, jud. Dâmbovița
Biblioteca Școlii Gimnaziale „Andrei Șaguna” din Deva
Biblioteca Colegiului Național ,,Roman-Vodă” din Roman
Toate fotografiile cu brazi pe care le-am primit vor fi publicate în zilele următoare pe contul de Instagram al BiblioFeed.
Biblioteci românești
Anunț pentru bibliotecarii care iubesc Wikipedia
O nouă campanie dedicată referințelor de calitate și facilitării accesului deschis la cunoaștere
Imaginați-vă o lume în care fiecare bibliotecar a adăugat câte o referință bibliografică la Wikipedia.
În fiecare an, una dintre numeroasele campanii organizate de grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD) în România și Republica Moldova este dedicată în mod special bibliotecarilor. Wikipedia este o parte valoroasă a fiecărui proces de cercetare. Mai multe referințe bibliografice fac din Wikipedia un instrument de referință mai bun. Alăturați-vă și oferiți contribuții mici la întregirea cunoașterii umane!
Despre ce este vorba?
Avem trei săptămâni la dispoziție pentru a contribui la îmbunătățirea calității conținutului postat pe Wikipedia, cea mai mare enciclopedie realizată în totalitate de voluntari, cu un singur scop: acela de a facilita accesul liber și gratuit la orice informație, din diverse domenii, cu o documentare temeinică și respectarea obiectivității, a egalității și dreptului la cunoaștere deschisă. Iar în lumea virtuală bibliotecarii pot face diferența prin asigurarea referințelor viabile, din surse de încredere, întotdeauna aceleași cărți și periodice, arhive, albume și manuscrise care vor continua să formeze baza oricărui demers cultural temeinic.
Ce avem de făcut?
În perioada 15 ianuarie 2025 - 5 februarie 2025 vă invităm să organizați în biblioteca dumneavoastră un eveniment #1lib1ref. Vă propunem ca activitatea care se adresează bibliotecarilor să aibă următorul format:
· durată recomandată: 90 de minute;
· bibliotecarii participanți să aibă acces la calculatoare/laptopuri legate la internet și la colecția bibliotecii;
· să cuprindă o prezentare de 20 minute a campaniei și a pașilor pentru a adăuga referințe (prezentarea va fi pregătită de WMROMD și o veți putea folosi liber);
· participanții vor alege articolele la care vor lucra, iar atunci când adaugă referințe vor folosi #1lib1ref.
Orice alt format este acceptat - doar să lucrați împreună pentru a edita articole din Wikipedia.
Pe scurt, despre evenimentele anterioare #1lib1Ref în România și Republica Moldova
În campania #1lib1ref 2024 pentru Wikipedia în limba română s-au organizat 8 evenimente (1 online, 6 în România și 1 în Republica Moldova) la care au participat 148 bibliotecari. La campanie au participat 56 de utilizatori care au realizat în Wikipedia în limba română 905 de editări pe 444 de pagini.
În campania #1lib1ref 2023 pentru Wikipedia în limba română s-au organizat 5 evenimente, au participat 29 de editori, care au lucrat pe 615 pagini și au avut împreună 1.184 de contribuții (locul 4 între proiectele din întreaga lume și pe locul 3 în regiunea Europei Centrale și de Est)
La ediția din 2022 a #1lib1ref s-au organizat 3 evenimente și s-au făcut 110 editări pe ro.wikipedia.org.
Din 2018 anual s-au organizat activități în cadrul campaniei #1lib1ref.
Pentru detalii puteți accesa pagina campaniei actuale, precum și informațiile privind celelalte ediții.
Ne puteți contacta oricând pe adresa de email: wikiromd@gmail.com. Toți cei care doresc să organizeze un astfel de eveniment vor primi acces la un formular de înregistrare pe adresa personală de email. Mulțumim! (WMROMD)
Stadiu și actualizări în proiectul LiBri
Proiectul Libri – Library Bridges își dorește să sprijine integrarea cetățenilor non-UE în comunitățile locale prin intermediul bibliotecilor publice, transformându-le în centre de resurse și conexiuni interculturale. După etapele de cercetare și evenimentele regionale și naționale, intrăm acum în faza operativă, construind parteneriate locale în 10 comunități din România.
Invităm bibliotecile, autoritățile locale, grupurile informale și ONG-urile să colaboreze, sub forma unui parteneriat local, pentru a dezvolta strategii de integrare adaptate nevoilor specifice cetățenilor non-UE. Parteneriatele noi formate urmează să beneficiază de resurse, formare, sprijin logistic și vizibilitate la nivel național și internațional.
Înscrie-te acum și implică-te activ în crearea unor comunități mai incluzive prin completarea formularului de aici: https://forms.gle/FDzYDvripXo9fHbM7. (S.G.)
„În așteptarea lui Moș Crăciun”: proiect de promovare a lecturii
Numele meu este Simona Popa. Sunt fondatoarea Bibliotecii „Cărți pentru Matei”, o bibliotecă pentru copii și tineri multilingvi din Regatul Țărilor de Jos.
În anul 2020 am demarat proiectul În așteptarea lui Moș Crăciun, un proiect multimedia de promovare a cititului împreună în general și a cititului împreună în limba maternă în rândul familiilor multilingve, vorbitoare de limba română, în special.
Pe parcursul celor patru ediții am înțeles că, dintre toate modalitățile de lectură, cititul împreună reprezintă forma cea mai potrivită modului în care se face transmiterea limbii materne în cadrul familiilor multilingve.
Citim împreună atunci când adultul/cititorul profesionist citește încurajând copilul să participe activ la lectură. Participarea poate consta în a asculta, a da paginile, a întrerupe pentru a arăta ilustrații sau a pune întrebări, a se juca, a alege să se retragă din lectură etc.
Acesta este motivul pentru care În așteptarea lui Moș Crăciun a devenit un eveniment de promovare a cititului împreună în care am inclus pe lângă activitățile de lectură și partea de organizare de ateliere de citit împreună pentru părinți și bibliotecari. Începând cu ediția a III-a au fost organizate trei astfel de ateliere, în colaborare cu doamnele Maria Kovacs de la Fundația „Noi Orizonturi” și Brandi Bates de la „Citim Împreună România/ Reading Together România”.
Acum, proiectul În așteptarea lui Moș Crăciun constă în desfășurarea de ateliere „Citim împreună” pentru părinți și bibliotecari, publicarea de lecturi ale unor fragmente din cărți pentru copii realizate de familiile multilingve precum și în organizarea de evenimente de lectură, în fiecare dintre bibliotecile participante, în perioada 1-24 decembrie.
Obiectivele proiectului au în vedere: expunerea copiilor multilingvi la o diversitate mare de povești și ilustrații; conștientizarea beneficiilor cititului împreună; creșterea încrederii în sine și a sentimentului de siguranță ale copilului; promovarea bibliotecii ca spațiu democratic unde o persoană se poate simți în siguranță și binevenit.
Anul acesta, cea de-a IV-a ediție a proiectului În așteptarea lui Moș Crăciun reunește familii vorbitoare de limba română în jurul a 55 de biblioteci din 5 țări.
Alături de Biblioteca „Cărți pentru Matei”, din Regatul Țărilor de Jos, organizatorul evenimentului, participă alte 51 de biblioteci comunale și orășenești din România, Biblioteca Civica „Tommaso de Ocheda” di Tortona din Italia, Ipswich County Library din Marea Britanie și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Republica Moldova.
Mai bine de jumătate din bibliotecile din România care participă anul acesta la eveniment au fost implicate în proiect ca urmare a activității desfășurate de doamna Anișoara Bocai, președinte al Asociației pentru Dezvoltare Comunitară Vladimir și bibliotecară inimoasă la Biblioteca Comunală Vladimir.
Bibliotecile participante din România sunt:
bibliotecile comunale Albești, Bărbătești, Berceni, Bogați, Bradu, Buzoești, Chiscani, Ciurea, Marca, Constantin Daicoviciu, Conțești, Diculești, Dorobanțu, Filipeștii de Pădure, Frânești, Galicea, Jupânești, Leordeni, Mahmudia, Marca, Mateești, Merișani, Mironeasa, Mogoș, Popricani, Păușești-Măglași, Pietrari, Rucăr, Runcu, Sarichioi, Scânteia, Slătioara, Șirna, Tazlău, Tămășeni, Tomșani, Țânțăreni, Valea Mărului, Vladimir, Vlădești, Vulcana-Pandele, Vulpeni, Zimandu Nou;
bibliotecile orășenești Bălcești, Balș, Câmpulung, Măcin, Novaci, Onești, Răcari, Ștefănești, Tăuții-Măgherăuș, Titu, Topoloveni, Țicleni.
Imaginea celei de-a patra ediții a fost realizată de Veronica Neacșu, ilustratoare premiată cu Golden Pinweel Young Illustrators Competition în 2020, un premiu acordat în cadrul Festivalului Internațional de Carte pentru Copii din Shanghai, China. (S.P.)
Arghezi contra Iorga, în jurul unei idei originale
O vizită la Mărțișorul arghezian mi-a adus în atenție un număr din aprilie 1929 al Biletelor de papagal în care, sub titlul „Vagoanele-biblioteci”, redutabilul polemist care a fost, între altele, autorul Florilor de mucigai își testează din nou ascuțimea peniței pe una dintre victimele sale preferate: Nicolae Iorga. Arghezi ironizează propunerea recent-numitului rector al Universității din București (1929-1932) de înființare a unor biblioteci în trenuri.
Coincidența face să fi citit cu câteva zile în urmă, în proaspăt publicatul Jurnal al lui Paul Cornea, apărut la Polirom, relatarea unei discuții cu Tudor Arghezi în care poetul evocă relația contorsionată pe care a avut-o cu Iorga și pe care o sintetizează savuros în concluzia: „Aveam mereu darul să-l enervez” (78).
În „Vagoanele-biblioteci”, Arghezi atacă futilitatea demersului iorghist cu argumentul tichiei de mărgăritar care i-ar prisosi chelului:
„Dacă Rectorul ar ține cu orice preț mai mult la răspândirea cărților de cât la originalitatea spirituală a propunerilor, în loc de a cere biblioteci în vagoane, în automobile, în trăsuri și la răscrucea drumurilor, d-sa s’ar asocia unor idei într’adevăr practice și simple, pentru a împinge cartea către adevărații ei cititori, idei care au fost de numeroase ori expuse și care se află în circulație de ani. Căci cu trecerea ce-o are la toate guvernele, asemenea idei ar putea să fie mai ușor îmbrățișate.”
Sarcasmul arghezian se justifică, așadar, prin starea bibliotecilor și a lecturii la noi la momentul respectiv, care ar fi necesitat cu prioritate alte măsuri decât înființarea unor biblioteci în trenuri. În sine, însă, ideea lui Iorga nu s-a dovedit a fi una absurdă, fiind validată de vagoanele-bibliotecă din Franța, din deceniul șase al secolului trecut (vezi Liviu Butuc, „Servicii speciale pentru persoane marginalizate social sau izolate geografic”, în Biblioteca Bucureștilor, nr. 7/2007, pp. 29-33) și de alte inițiative similare din trenuri sau alte mijloace de transport.
Dincolo de aceste glose, o vizită la Casa Memorială „Tudor Arghezi” din Mărțișorul Văcăreștilor merită efortul oricui dorește să petreacă câteva ore într-o altă lume, unde timpul avea încă răbdare. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci școlare din București, Prahova
biblioteci publice din Bacău, Mureș (bibliotecar metodist - Biblioteca Județeană), Neamț (Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” - mânuitor carte studii medii)
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Bibliotecile generează stare de bine
Un studiu desfășurat de cercetători de la Universitatea Pennsylvania împreună cu Biblioteca Publică din New York (NYPL) a ajuns la concluzia că utilizatorii bibliotecii menționate consideră că instituția le îmbunătățește starea de bine. NYPL este asociată cu productivitatea, confortul, bucuria și reflecția iar efectele pozitive ale folosirii serviciilor sale par a fi mai semnificative pentru utilizatorii fizici ai instituției și cei care provin din medii defavorizate. Sigur, rezultatele sunt valabile strict pentru NYPL și în limitele studiului, dar ele ne pot oferi o idee atât despre posibilul impact pozitiv al unei biblioteci cât și despre ce prețuiesc utilizatorii ei. (M.C.)
Catalogare cu AI
Biblioteca Congresului a testat modele de inteligență artificială ca să estimeze măsura în care pot fi folosite pentru a descrie volumele de materiale digitale aflate în colecțiile sale. Primele rezultate sunt încurajatoare, dar în același timp au scos în evidență o rată de erori mult prea mare și, în consecință, necesitatea verificării umane. O altă concluzie, logică având în vedere modul în care funcționează inteligența artificială din prezent, arată că volumele mici de date introduse în sistem afectează negativ capacitatea programelor, care „învață” pe măsură ce primesc mai multe exemple din care să recunoască un model. Mai multe detalii despre respectivul experiment găsiți pe pagina care îi este dedicată. (M.C.)
Biblioteci neobișnuite
Blogul Princh ne prezintă pe scurt trei biblioteci speciale.
Prima, Haskell Free Library, este situată la întâlnirea dintre SUA și Canada, având intrări atât din partea americană cât și din cea canadiană și o linie desenată pe podea care marchează granița dintre cele două state.
Al doilea exemplu, biblioteca Gladstone din Marea Britanie, este o bibliotecă rezidențială ce cuprinde colecția de cărți fostului prim-ministru W.E. Gladstone, dar oferă și posibilitatea de cazare în 26 de camere din clădirea bibliotecii, o ofertă ideală pentru bibliofilii în voiaj.
Ultimul exemplu din articol este cel al bibliotecii mănăstirești Strahov din Praga, înființată în 1679, care găzduiește o colecție de peste 40 de mii de volume, cele mai vechi datând din secolul al IX-lea. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Revista „Transilvania” nr. 10/2024
Numărul 10 al revistei Transilvania găzduiește câteva dintre lucrările prezentate în cadrul conferinței „Libraries Knowledge and Information”, despre care am scris și noi, a cărei primă ediție s-a desfășurat în luna aprilie la Sibiu.
Din cuprins, menționăm:
Libraries in a Changing World (Ralf Brugbauer)
Exploring Neutrality in Romanian Public Libraries (Claudia Șerbănuță)
Enhancing Usability of Digital Collections: Accuracy Assessment and OCR Post-Correction of the Digital Museum of the Romanian Novel (Bogdan Vătavu, David Morariu)
Cunoașterea între bun public și logica profitului: rolul pirateriei în dezvoltarea cercetării științifice din România postcomunistă (Valer Simion Cosma)
Pirateria academică în rândul studenților din România (Tudor Gabriel Ene)
Fragile Reference, Faked Authority, and the Advance of Counterknowledge (Robert Coravu)
(R.C.)
Știință și informație
Citările forțate și deformarea metricilor academice
Citările forțate, adică acele citări impuse prin diverse căi celor care publică articole științifice, sunt o problemă cunoscută și surprinzător de extinsă. După cum rezultă dintr-un studiu din 2017, 14,1% din cercetători (au fost chestionați peste 110.000) au fost forțați să citeze opere irelevante. Acest tip de fraudare a științei a revenit recent în atenția lumii științifice ca urmare a publicării unui articol ce cuprinde formularea ironică de mai jos:
Din fericire, metodele scientometrice permit urmărirea și (într-o anumită măsură) descoperirea acestor practici, pentru a arăta efectele asupra literaturii științifice și beneficiarii lor și chiar pentru a le opri. Un astfel de exemplu de muncă de investigație scientometrică găsim pe blogul Research Musings, care demască o potențială rețea de cercetători implicați în citarea forțată.
Cazurile extreme, cum este și acesta, sunt evidente și relativ ușor de descoperit - ceea ce nu putem spune, din păcate, despre cele rețelelor de cercetători care aleg să se citeze în serie, evitând astfel autocitările. Încă un motiv pentru care avem nevoie de baze de date bibliometrice deschise. (M.C.)
ADIBAS în publicarea științifică
În mod obișnuit, șarlatanii care urmăresc să profite de neatenția cercetătorilor clonează identitatea unor reviste serioase dar mai puțin cunoscute sau care au în spate instituții cu mai puține resurse decât marile edituri științifice pentru a obține prin aceste înșelătorii bani din taxe de procesare ale articolelor. Vizând astfel de reviste, cei care le „deturnează” identitatea se asigură că nu vor avea de-a face cu o editură cu multe resurse ce îi poate identifica rapid și acționa în justiție. Doar că, se pare, și editurile mari încep să fie ținta unor astfel de atacuri, după cum relatează RetractionWatch într-un articol recent.
Articolul arată, cu capturi de ecran, diverse exemple de reviste de la edituri precum Elsevier sau Springer a căror identitate vizuală a fost clonată perfect cu o singură diferență, destul de puțin evidentă, la adresa website-ului (de multe ori foarte asemănătoare cu cea a revistei adevărate, având una-două litere diferite). Deși nivelul de înșelătorie la care s-a ajuns poate părea descurajant, rămân în picioare lucrurile de bun-simț pe care orice cercetător trebuie să le cunoască despre procesul de publicare: în cazul revistelor serioase; peer-review-ul durează săptămâni, de multe ori are ca rezultat intermediar solicitarea de a opera modificări, acceptarea și publicarea manuscrisului nu sunt garantate, iar plata taxelor de procesare/publicare în acces deschis se realizează ulterior acceptării (dacă este acceptat). Mai multe despre cum ne putem feri de reviste și edituri înșelătoare puteți afla din Ghidul de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice, disponibil gratuit. (M.C.)
Acord național pentru accesul la literatura științifică în India
Cea mai populată țară (și a treia producătoare de literatură științifică din punct de vedere cantitativ) a semnat recent un contract pe trei ani cu 30 de edituri, în valoare de 715 milioane de dolari. Acesta va permite accesul a 18 milioane de utilizatori la aproximativ 13.000 de reviste și va acoperi (încă nu s-a stabilit sub ce formă) și taxele de procesare ale articolelor pe care cercetătorii din India aleg să le publice în acces deschis. Contractul (cel mai mare de acest tip din lume) a stârnit și unele reacții negative, în special din cauza sumei investite, în contextul disponibilității în acces deschis a unei părți din ce în ce mai mare din literatura științifică. (M.C.)
Conferințele de Crăciun
Conferințele de Crăciun (The Royal Institution Christmas lectures) este o serie de conferințe începută în 1825 și concepută pentru a prezenta publicului larg subiecte științifice într-un mod incitant. Conferințele sunt televizate (începând cu 1966) și au avut drept lectori mari personalități ale științei și popularizării științei precum David Attenborough, Richard Dawkins, Carl Sagan sau Michael Faraday.
Ediția din 2024 va aduce în prim plan un subiect atât de potrivit în acest sezon: mâncarea. Doctorul Chris van Tulleken va prezenta cum ne influențează ce mâncăm și cum putem să ne îmbunătățim relația cu mâncarea. Dacă subiectul din acest an nu sună apetisant, vă puteți înfrupta din arhiva cu înregistrările conferințelor. O inițiativă asemănătoare este găzduită de Ateneul Român începând cu 2013, sub patronajul Familiei Regale a României. (M.C.)
Miscellanea
Dosar tematic dedicat cărții în revista „Anthropos”
Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare este o publicație culturală cu periodicitate lunară, care apare exclusiv online. Dosarul tematic din numărul 11/2024 reunește abordări din diverse perspective ale cărții și subiectelor asociate - tiparul, lectura, bibliotecile ș.a.
Din cuprins:
Născuți în bibliotecă (Horia Vicențiu Pătrașcu)
Cartea face diferența dintre a fi și a deveni (Dorian Furtună)
Cui îi e frică de bibliotecă? (Alexandru Popp)
Bezna tiparului (Horia Cinteză)
Cartea și bibliotecile (Robert Coravu)
(R.C.)
Librari premiați în SUA
Romancierul James Patterson își continuă tradiția, inaugurată în 2015, de a premia cu câte 500 de dolari 600 de librari din Statele Unite pentru munca pe care o fac pentru comunitățile în care trăiesc. Cei 600 au fost aleși din câteva mii de librari nominalizați de către colegii sau clienții lor. Referitor la motivația acestei inițiative, Patterson a declarat: „Librarii salvează vieți. Punct. [...] Sunt bucuros să le pot recunoaște meritele și toată munca grea în acest sezon de sărbători.” (M.C.)
„Misinformation Review” despre teoriile conspirației
Numărul 5/2024 al Misinformation Review este dedicat unui subiect de foarte mare actualitate: teoriile conspirației. Cu riscul de a-i contraria pe unii dintre cititorii noștri, vom continua să susținem că discernământul informațional, care este un deziderat pentru orice cetățean, în cazul bibliotecarilor reprezintă o obligație, iar absența lui îi descalifică profesional. De aici și insistența noastră de a recomanda surse documentare care pot ajuta la dezvoltarea și consolidarea lui. À bon entendeur, salut! (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Pe copertă: brad împodobit din Biblioteca Județeană „I.N. Roman” Constanța, câștigătorul locului I la cea de-a doua ediție a concursului BiblioFeed „Ai noștri, ca brazii” La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Stelian Grigore (S.G.) - Simona Popa (S.P.) - Wikimedians of Romania and Moldova User Group (WMROMD) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
