Ziua Bibliotecarului
La finalul vacanței pascale, apariția BiblioFeed #86 coincide cu sărbătorirea, la noi, a Zilei Bibliotecarului, iar pe plan internațional cu Ziua cărții și a dreptului de autor. Cu această ocazie, le urăm cititorilor noștri și colegilor din biblioteci să-și îndeplinească toate speranțele și proiectele profesionale.
La invitația de a ne semnala evenimentele organizate cu acest prilej, am primit un singur răspuns, de la bibliotecarii școlari din Ilfov, care au sărbătorit în avans:
De Ziua Cărții, la nivelul județului Ilfov, Casa Corpului Didactic Ilfov, ABR Filiala Ilfov, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov au organizat o întâlnire metodică pentru toți bibliotecarii școlari/documentariștii din unitățile de învățământ preuniversitar, atât cele de stat, cât și particulare. În data de 17 aprilie 2025, am fost oaspeții curioși ai Școlii Gimnaziale nr. 1 din Cernica, unde gazdă bună ne-a fost colegul nostru Adrian Matei, vicepreședintele filialei Ilfov a Asociației Bibliotecarilor din România, bibliotecar/documentarist cu experiență, care lucrează de peste 10 ani în centrul de documentare și informare al acestei instituții de învățământ. Marea sa realizare este că, împreună cu echipa de cadre didactice și susținut de direcțiunea școlii a reușit cu să integreze fosta bibliotecă școlară în noul CDI, astfel încât aceasta să capete vizibilitate și în comunitatea locală. De asemenea, dl. Matei s-a implicat în mai multe proiecte cu finanțare europeană, de tip Erasmus, obținând cu acest prilej materiale și echipamente noi pentru CDI. Totodată, a reușit să participe la mai multe mobilități, care au condus la îmbogățirea experienței sale profesionale.
Tema aleasă pentru această întâlnire, „Dezvoltarea competențelor de literație în biblioteca școlară/centrul de documentare și informare (CDI)” a urmărit să ne ,,provoace” să gândim strategii, demersuri eficiente pentru a lupta cu analfabetismul funcțional și pseudoștiința/pseudoreligia care, din nefericire, fac victime în rândul noii generații de elevi.
Pe lângă dezbateri, a avut loc și o prezentare de carte legată direct de tema întâlnirii: dicționarul „De la cuvânt la comunicare” elaborat de dl. prof. Constantin Simion, fost inspector școlar de limba și literatura română, cu ani mulți de experiență în deprinderea folosirii corecte și eficiente a instrumentului delicat care este limba română.
(Horiana Arghira Petrescu, bibliotecar - Casa Corpului Didactic Ilfov, președintele filialei Ilfov a ABR)
Alte evenimente despre care am aflat că au fost organizate cu același prilej:
Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române - sesiunea de comunicări științifice „Istoria și viitorul cărților privind istoria științelor” (22 aprilie 2025, București, Casa Oamenilor de Știință), al cărei anunț conține numeroase greșeli de tehnoredactare și goluri de informație (la data scrierii acestor rânduri, 21 aprilie, lipseau titlurile unor comunicări, locul lor ținându-l formulări precum „prelegere despre istoria și viitorulcărții” (sic!), iar numele conferențiarilor erau trecute sub forma nume_prenume, ca în catalog);
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București - un eveniment găzduit de Aula BCU pe 23 aprilie 2025, de la ora 11, care își propune să celebreze atât Ziua Bibliotecarului, cât și împlinirea a 130 de ani de la înființarea bibliotecii (care s-au împlinit, în fapt, cu mai bine de o lună în urmă, pe 15 martie, dar de ce ne-am împiedica de asemenea detalii?).
(R.C.)
Biblioteci românești
Depunerea aplicațiilor de participare la Școala de Vară ASTRA (20-22 august 2025)
Biblioteca Județeană „Astra” din Sibiu organizează, în perioada 20-22 august 2025, cea de-a cincea ediție a Școlii de vară Astra.
Școala de vară Astra este o inițiativă de educație nonformală care are drept obiectiv transferul de cunoștințe și abilități cu un înalt grad de noutate pentru domeniul științelor informării și documentării.
Loc de desfășurare: Biblioteca Județeană „Astra“ din Sibiu (Str. George Barițiu nr. 5-7)
Lectori:
Lector univ. dr. Robert Coravu, Universitatea din București
Dr. Lenuța Ursachi, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Dr. Nicolaie Constantinescu, lector asociat, Universitatea din București
Mihai Constantinescu, redactor, BiblioFeed
Costuri: Nu se percepe taxă de participare. Toate cheltuielile aferente deplasării (transport, cazare, masă) vor fi suportate de participanți.
Număr participanți: 10.
Cerințe generale pentru participanți:
să fie angajați ai unei biblioteci;
să cunoască limba engleză (nivel mediu);
să aibă propriul laptop cu sistem de operare actualizat la zi;
să aibă cunoștințe medii de operare cu calculatorul.
Modalitate de înscriere: Persoanele care doresc să participe trebuie să trimită până la data de 1 iunie 2025, la adresa de e-mail scoaladevara@bjastrasibiu.ro un curriculum vitae la zi, în format Europass.
Selecția participanților: Participanții vor fi selectați de o comisie constituită la nivelul Bibliotecii Județene „Astra” din Sibiu. Rezultatul procesului de selecție va fi anunțat luni, 9 iunie 2025.
Mai multe detalii privind temele și conținutul cursurilor din cadrul Școlii de Vară găsiți aici. (R.C.)
Examen de preadmitere la masteratul „Gestionarea informației în societatea contemporană” (Facultatea de Litere, Universitatea din București)
După cum am anunțat în BiblioFeed #82, Facultatea de Litere organizează în luna mai concurs de preadmitere pentru 5 programe de masterat, la care pot candida studenți ai facultății aflați în anul al III-lea sau absolvenți ai unui program de licență care doresc obținerea anticipată a unui loc pentru studii de masterat.
Interviul pentru preadmiterea la masteratul Gestionarea informației în societatea contemporană este programat pe data de 19 mai, cu începere de la ora 12. În această sesiune sunt scoase la concurs 15 locuri. Reamintim că perioada pentru înscriere este 5-14 mai. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci publice din Bihor, Covasna, Gorj, Olt
biblioteci școlare din Buzău, Timiș
biblioteci specializate din Constanța (UM 02049)
(R.C.)
Despre proiectul de modernizare a bibliotecilor din Bihor
Aflăm dintr-o știre de pe site-ul companiei Softlink vești despre bibliotecile din județul Bihor pe care ne-am dori să le auzim în legătură cu cât mai multe biblioteci din țară.
În paralel cu progresul lucrărilor de renovare și modernizare a clădirii bibliotecii județene, care se apropie de finalizare, în cele 29 de biblioteci orășenești și comunale beneficiare ale proiectului de modernizare au fost distribuite echipamentele și accesoriile moderne, următoarea etapă constând în instruirea bibliotecarilor pentru utilizarea lor.
(R.C.)
Comunități care se adună în jurul cărților
Revista Scena9 prezintă într-un articol amplu povestea a trei biblioteci publice de drept privat, a librăriei Cărturești and Friends și a comunităților care cresc în jurul acestor proiecte. Bibliotecile sunt deschise pentru publicul larg, dar acoperă cu precădere domenii precum designul și artele vizuale, fiind în fapt mici colecții specializate apărute atât din nevoia de a acoperi nevoile informaționale ale unor comunități cât și din dorința de a crea spații de discuții. Toate cele trei biblioteci (Glitch, Sandwich Library și Local Design Library) au site-uri web, iar primele două pun la dispoziție lista volumelor disponibile.
În cazul librăriei Cărturești and Friends, articolul se concentrează pe povestea lui Vlad Niculescu, cel care a creat librăria Anthony Frost, specializată pe cărți în limba engleză și care și-a folosit mai departe pasiunea pentru a redeschide o librărie în spațiul din care a pornit lanțul Cărturești. Ce au în comun aceste patru istorii este pasiunea pentru spații în care cartea și celelalte suporturi informaționale stau în centrul unor oaze culturale create de comunitate. (M.C.)
Biblioteci din lumea largă
Macron, îndemn la lectură
Președintele Franței, Emmanuel Macron, care pe 11 aprilie a deschis Festivalul Cărții de la Paris, a postat pe Instagram un îndemn la lectură adresat tinerilor:
„Tinerilor le spun: CITIȚI!”.
„Lectura este cea mai frumoasă dintre călătorii. Ea deschide porțile către toate peisajele, toate epocile, toate poveștile.
Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care fac posibile aceste călătorii.
Mulțumesc profesorilor, bibliotecarilor, editorilor, librarilor și autorilor. Mulțumesc tuturor celor care dau viață cuvintelor, care le transmit mai departe, care deșteaptă vocații și stimulează curiozitatea.”
(R.C.)
Ce a mai făcut Trump?!
În prigoana pe care a declanșat-o împotriva a tot ceea ce promovează diversitatea, echitatea și incluziunea, administrația Trump a impus eliminarea din Biblioteca Academiei Navale a unor volume semnate de Maya Angelou și a altora despre istoria Holocaustului, despre soldații afro-americani în Al Doilea Război Mondial și despre Ku Klux Klan. Bănuim că ultima lucrare prezenta o perspectivă critică asupra respectivei organizații, altminteri ar fi avut șanse de supraviețuire ceva mai mari. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Raportul ALA privind starea bibliotecilor
American Library Association și-a publicat tradiționalul raport privind starea bibliotecilor din SUA, introdus pe site-ul asociației cu un citat semnificativ aparținând președintei ei, Cindy Holl:
„Având în vedere că încercările organizate de a cenzura materialele din biblioteci persistă, trebuie să continuăm să ne unim și să protejăm libertatea de a citi și să ne sprijinim angajații din biblioteci, în special într-un moment în care bibliotecile din țara noastră se confruntă cu amenințări la adresa finanțării, iar profesioniștii din biblioteci se confruntă cu amenințări la adresa mijloacelor lor de subzistență”
Printre concluziile raportului:
După cum transmit și cuvintele președintei ALA reproduse mai sus, cenzura a atins niveluri de criză în 2024, când au fost vizate peste 2.400 de titluri din biblioteci. Aproximativ trei sferturi dintre solicitările de eliminare a unor cărți din colecții au provenit de la grupuri de presiune sau oficiali guvernamentali;
Bibliotecile nu au abandonat lupta pentru susținerea democrației, între altele organizând campanii de stimulare a exercitării dreptului de vot și implicându-se în bătălii juridice împotriva legilor care promovează cenzura;
Educația pentru utilizarea inteligenței artificiale (AI literacy) are o importanță strategică în biblioteci, în condițiile în care tot mai multe explorează implementarea unor proiecte bazate pe AI. Din acest motiv, bibliotecarii trebuie să dobândească cunoștințe și abilități critice care să le permită să utilizeze inteligența artificială în mod etic și eficient;
Bibliotecile continuă să se adapteze pentru a răspunde nevoilor tuturor comunităților, fie că este vorba de a acorda sprijin în domeniul sănătății mintale, furnizarea unor servicii pentru refugiați sau reducerea decalajelor în privința accesului la internet.
(R.C.)
Pe scurt, din „Library Journal”
Hallie Rich, Protecting information to save the planet
„Schimbările climatice implică informații complexe care, atunci când sunt cuplate cu interesele economice, ideologia politică, valorile sociale și identitatea culturală, pot pune la îndoială convingerile personale. Dar acest lucru nu face ca informațiile să fie mai puțin relevante sau importante. De fapt, în cazul schimbărilor climatice, se poate spune că informațiile - și bibliotecile ca parteneri în procesul de informare - sunt esențiale pentru abordarea acestora.
Din acest motiv este atât de îngrijorător faptul că informațiile despre schimbările climatice au dispărut recent de pe site-urile guvernului federal. Situația este atât de gravă încât un grup de agricultori și organizații de protecție a mediului s-au reunit recent pentru a da în judecată Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) din cauza că a eliminat referințele la schimbările climatice.”
Matt Enis, The Environmental Cost of AI
„Instrumentele de inteligență artificială generativă precum Gemini de la Google, ChatGPT de la OpenAI și Copilot de la Microsoft au schimbat rapid modul în care oamenii caută și descoperă conținut, scriu, creează, codifică și multe altele.
Această creștere rapidă necesită o utilizare intensă a energiei, iar impactul ecologic al AI generative abia începe să fie studiat și discutat. […]
Apa este necesară pentru răcire deoarece instruirea AI utilizează multă energie electrică, ceea ce face ca echipamentele din centrele de date să genereze căldură. […]
Potrivit IA și energia: Va contribui AI la reducerea emisiilor sau la creșterea cererii? Iată ce trebuie să știți, un raport publicat de Forumul Economic Mondial în iulie 2024, unele estimări indică faptul că o interogare a ChatGPT poate necesita de 10 ori mai multă energie electrică decât o căutare obișnuită pe internet. De asemenea, se estimează că instruirea GPT-3 a consumat 1 300 de megawați oră de energie electrică, echivalentul consumului anual de energie al 130 de locuințe din SUA, în timp ce instruirea GPT-4, [un model] mai recent și mai avansat, a folosit de 50 de ori mai multă energie electrică. Iar ChatGPT este doar unul dintre numeroasele servicii de inteligență artificială generativă care au fost lansate în ultimii ani. «În general, puterea de calcul necesară pentru a susținerea dezvoltarea AI se dublează la aproximativ fiecare 100 de zile», se arată în raport.”
(R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferință dedicată evoluției cărții, tiparului și lecturii în secolele XV-XVIII
Biblioteca Națională și Muzeul Național ale Lituaniei organizează la Vilnius, în perioada 8-10 octombrie 2025, conferința internațională Acutus et Argutus: Early Modern Print Culture in Motion. Participanții sunt provocați să răspundă la întrebările „Ce face ca o carte să fie incisivă și ingenioasă? Cum a modelat cultura modernă timpurie a tiparului modul în care citim, gândim și comunicăm astăzi?”. Propunerile de comunicări sunt așteptate până pe 30 aprilie. (R.C.)
Bază de date cu apeluri la comunicări
Pentru cei interesați să participe la conferințe științifice, semnalăm o resursă utilă: The CFP List, o bază de date de call for papers din întreaga lume. (R.C.)
Știință și informație
Perspective asupra sistemului de evaluare a cercetării din România
UEFISCDI, una dintre instituțiile care gestionează finanțarea cercetării, a publicat sub titlul Perspectives on the strengths & weaknesses of the research assessment system in Romania - Survey report rezultatele unui studiu care și-a propus să afle opiniile cercetătorilor cu privire la sistemul de evaluare din România - un demers mai mult decât binevenit, fiind (din ce știm noi) cel mai amplu de acest tip din țară.
Chestionarul aplicat a primit 1.342 de răspunsuri, ceea ce, la prima vedere, reprezintă un număr important. Dacă, însă, avem în vedere faptul că a fost trimis la peste 45.000 de adrese de e-mail și a fost diseminat pe diverse platforme, rezultatul devine ceva mai puțin impresionant. În plus, metodologia studiului nu a prevăzut o eșantionare reprezentativă, greu de realizat, ce-i drept, deoarece necesită date statistice despre cercetătorii activi. Într-o formulare simplă, asta înseamnă că pe baza răspunsurilor primite, n-ar trebuie făcute afirmații de tipul „x cercetători cred că…” sau „cercetătorii consideră că….”. Din păcate, tocmai astfel de observații întâlnim cu precădere (ex. „A significant portion of respondents, 38% [...]” - caracterul semnificativ există aici doar raportat la mulțimea celor care au răspuns, dar cei care au răspuns nu sunt reprezentativi pentru opiniile cercetătorilor în general).
Dacă înțelegem aceste limitări, menționate și de autori în rubrica de metodologie, putem folosi acest studiu ca posibilă fereastră spre perspectivele cercetătorilor. În același timp, considerăm că ar fi fost totuși de preferat o aplecare mai profundă asupra unor aspecte calitative, eventual discuții de tipul interviu, focus-grup etc. cu un număr mai mic de cercetători, în condițiile în care eșantionarea reprezentativă a fost imposibil de realizat.
În ciuda acestor limitări, efortul autorilor merită apreciat, iar orice analiză serioasă a sistemului de evaluare a cercetării din România trebuie să-l includă în bibliografie. (M.C.)
Despre folosirea inteligenței artificiale în motoarele de căutare științifice
Moda implementării inteligenței artificiale în cele mai diverse produse este deja prezentă și în zona motoarelor de căutare științifice. Cât de mult ne putem baza, însă, pe rezultatele căutărilor pornite de la întrebări formulate în limbaj natural, mai ales în comparație cu căutările avansate bazate de cuvinte cheie? Și în ce măsură primim aceleași rezultate în urma a două căutări identice efectuate în momente diferite?
Acestea sunt întrebările pe care și le-a pus și Aaron Tay, bibliotecarul din spatele blogului Musings about librarianship într-o analiză a trei motoare de căutare academice: Primo Research Assistant, Web of Science Research Assistant și Scopus AI. Rezultatele testelor sale evidențiază două mari probleme: limitări evidente ale sistemelor AI atunci când căutările sunt efectuate în limbaj natural (sistemele nu recunosc în mod corect cuvintele-cheie) și probleme mari în reproductibilitatea căutărilor (căutări identice dau rezultate diferite). În plus, atât timp cât sistemele AI de căutare nu își prezintă algoritmul în mod transparent (și nici nu e de așteptat să-și schimbe politica), există potențialul introducerii unor prejudecăți (bias-uri) în orice rezultat al unei căutări.
Momentan, căutările clasice după cuvinte-cheie și mai ales cele avansate (folosind operatorii booleeni) sunt mult mai eficiente în identificarea documentelor de interes. În același timp, evoluția inteligenței artificiale, combinată cu comoditatea oferită de căutările în limbaj natural, ar putea schimba (poate chiar în rău) modul în care se realizează regăsirea informațiilor cu ajutorul motoarelor de căutare științifice. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Finlanda, țara cu cetățeni rezilienți la dezinformarea online
Cu siguranță, cititorii noștri au întâlnit cel puțin o dată, în diverse surse, referiri la sistemul finlandez ca model educațional de succes. O parte a învățământului din Finlanda vizează în mod direct protecția împotriva dezinformării online, începând de la cele mai fragede vârste, practic de la primul nivel al educației instituționalizate - grădinița. Educația media este integrată în toate materiile școlare, ceea ce face ca, așa cum afirmă coordonatorul programului național în acest domeniu în interviul acordat Hotnews, crearea unei dezinformări de succes să nu fie o sarcină tocmai ușoară. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: fotografie de Nicolaie Constantinescu. La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
