BiblioFeed #52
9 octombrie 2023
Rescrierea istoriei din perspectiva „învingătorilor” se practică și în bibliotecile noastre. Ici și colo citești câte-o trăsnaie menită să transmită unui public neavizat că biblioteca X sau Y și-a început drumul spre glorie sub conducătorul ei actual, ignorându-se voit meritele predecesorilor. Teama că eventualele reușite ale prezentului ar putea fi știrbite de umbra succeselor din trecut nu face însă altceva decât să trădeze impostura.
Din fericire, în biblioteci există încă o mână de oameni competenți și dedicați care reușesc, deseori în ciuda și nu datorită calității managementului, să păstreze calitatea serviciilor măcar la un nivel rezonabil.
Noi să fim sănătoși și să ne bucurăm de ce putem citi în BiblioFeed:
în ce top ocupă clădirea Fundației Universitare „Carol I” locul întâi
ce minuni (profesionale) se mai petrec în bibliotecile sibiene
cum a dat IFLA-n gard cu oiștea congresului din 2024
când și cum se sărbătorește Săptămâna alfabetizării mediatice și informaționale
care sunt resursele pe teme de actualitate profesională pe care vi le recomandăm
cine a primit și cine n-a primit premiul Nobel pentru literatură în acest an
… și altele. Lectură cu folos!
Biblioteci românești
Fondurile destructurate ale Bibliotecii Naționale, pe drumul cel bun
Conferința de presă pe care am anunțat-o în numărul anterior al BiblioFeed s-a desfășurat pe 28 octombrie în fața unui număr mult prea mic de participanți din partea presei, „andrisantul” ei principal. Am recunoscut reprezentanți ai TVR și Trinitas, ai publicației Dilema veche și site-ului Cultura la dubă, cea mai mare parte a publicului fiind alcătuit din angajații Bibliotecii Naționale. Chiar și așa, evenimentul este de salutat, deoarece a adus în atenție demersul de recuperare a patrimoniului din colecțiile destructurate care, conform spuselor managerului Adrian Cioroianu și al ministrei culturii, Raluca Turcan, va beneficia începând de anul viitor de o finanțare dedicată. Pe lângă acest subiect, au fost abordate și alte probleme specifice ale Bibliotecii Naționale care ar urma să beneficieze de atenția Ministerului Culturii.
Am menționat cu o altă ocazie că proiectul de decontaminare, selecție și prelucrare a fondurilor destructurate a beneficiat până în prezent de colaborarea benevolă a Centrului de Iradieri Tehnologice (IRASM) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele, a asociației Free Mioriţa și a companiei Fan Courier; bugetarea lui începând din 2024 deschide niște perspective mai optimiste. Am reținut mărturisirea - lăudabilă - a managerului BNaR care, venit la conducerea bibliotecii cu ideea de a digitiza cât mai mult din colecții a recunoscut că, în timp, ascultându-și angajații, a înțeles adevăratele priorități, printre care se numără cea de salvgardare a patrimoniului documentar existent. Câți dintre managerii de bibliotecă fără experiență în domeniu au disponibilitatea să-și asculte și să țină cont de părerile angajaților? (R.C.)
BCU București și raportul de aur
Aflăm vestea bună că vechea clădire a Fundațiunii Universitare „Carol I” ocupă primul loc într-un clasament al celor mai frumoase universități (sic) din punct de vedere al raportului de aur, realizat de The Knowledge Academy. Raportul de aur, cunoscut și ca numărul de aur, secțiunea de aur sau proporția divină reprezintă proporția dintre două numere care este egală cu aproximativ 1,618 (1,618033). În cazul clasamentului menționat, criteriul luat în calcul a fost raportul dintre lățimea și înălțimea clădirilor avute în vedere. Clădirea BCU București - nu a bibliotecii centrale a Universității din București, cum eronat este identificată în prezentarea ei (străinii au această dificultate de a înțelege statutul autonom atipic al bibliotecilor centrale universitare, deci faptul că nu sunt structuri aflate în subordinea unei anumite universități) - care a fost construită în două etape (nu doar între 1891-1895, cum se specifică, omițându-se extinderea dintre 1911-1914), se apropie cel mai mult (în proporție de 94,07%) de raportul de aur. În mod surprinzător, această performanță - spre deosebire de toate celelalte - nu se datorează managerului actual al bibliotecii, ci francezului Paul Gottereau, arhitectul mai multor clădiri reprezentative din București (Palatul CEC, Palatul Cotroceni) dar și din alte orașe. (R.C.)
Conferința internațională „Biblioteci, cunoaștere și informație”, la Sibiu
Biblioteca județeană și cea universitară din Sibiu ne arată că diferențele în privința statutului și funcțiilor îndeplinite nu constituie o piedică în calea colaborării. Prima ediție a conferinței internaționale Biblioteci, cunoaștere și informație organizată de Biblioteca Universității „Lucian Blaga” în parteneriat cu Biblioteca Județeană ASTRA și Biblioteca Universității din Bayreuth, care inițial ar fi trebuit să se desfășoare în toamna acestui an, va avea loc în perioada 25-27 aprilie 2024. Tema principală a conferinței este Producția și circulația informației în era crizelor, iar termenul de înscriere este 5 noiembrie 2023. Există premisele pentru un eveniment științific de calitate, așa că grăbiți-vă să vă înscrieți, nu înainte să citiți detaliile organizatorice de pe site-ul bibliotecii universitare sibiene. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Lansare de carte: Constantin Ittu, „Florilegiu bibliologic”
Sibienii care citesc aceste rânduri luni, 9 octombrie, când apare numărul de față, au ocazia să participe cu începere de la ora 18, la Biblioteca Județeană ASTRA - spațiul American Corner la lansarea volumului Florilegiu bibliologic: peregrin cu incunabula von Brukenthal semnat de Constantin Ittu. Profesorul și cercetătorul sibian, care și-a desfășurat cea mai mare parte a activității profesionale la Muzeul Brukenthal, în special în biblioteca acestuia, ne promite „un „buchet” de subiecte care ne călăuzesc în adâncimea secolelor, conținând atât texte inedite, cât și prelucrări ale unor studii prezentate la diverse reuniuni academice”. (R.C.)
Manual despre comunicarea științifică și cunoașterea deschisă
American Library Association a publicat o lucrare de peste 500 de pagini destinată tuturor celor interesați de comunicarea științifică și de publicarea în acces deschis/cunoașterea deschisă. Manualul privește comunicarea științifică din multiple perspective (economică, tehnologică, socială, legală și a politicilor), prezintă universul „open” și diversele sale laturi (accesul deschis, datele deschise, educația deschisă, știința deschisă) și oferă o „voce” celor din domeniu prin publicarea unor studii de caz, a unor perspective și intersections împărtășite de cei din „prima linie” a cunoașterii deschise. (M.C.)
Bibliografie pe tema inteligenței artificiale în biblioteci
Digital Scholarship este o platformă înființată în 2005 care găzduiește o diversitate de resurse referitoare la informația digitală. Platforma a publicat recent o bibliografie de 125 de articole și cărți în limba engleză, utile pentru cei interesați să înțeleagă modul în care bibliotecile explorează și adoptă tehnologiile moderne de inteligență artificială (AI). Aceasta acoperă lucrări publicate din ianuarie 2018 până în august 2023. Inteligența artificială este un subiect complex, bibliotecile folosesc din ce în ce mai des acest tip de tehnologii, iar această bibliografie cu publicații recente este utilă celor interesați de înțelegerea și aprofundarea subiectului.
Lansarea publică, la sfârșitul anului 2022, a sistemelor de inteligență artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, a stârnit un interes masiv și o grabă în a le utiliza. Deoarece aceste sisteme sunt relativ ușor de folosit, această evoluție ar putea aduce în biblioteci un val semnificativ de activități care folosesc inteligența artificială. (BNaR)
Ghidul UNESCO pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație și cercetare
UNESCO a lansat un apel către guverne pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale generative și pentru a desfășura programe de educare a profesorilor în contextul utilizării I.A. Pentru a sprijini acest demers, agenția ONU a publicat un ghid privind utilizarea I.A. generativă în educație și cercetare (Guidance for generative AI in education and research). Lucrarea explică ce este I.A. generativă și cum funcționează, controversele (și o parte dintre pericolele) aduse de noua tehnologie și militează pentru reglementarea utilizării acestei tehnologii printr-un cadru care să-i exploateze beneficiile și în același timp să protejeze împotriva potențialelor pericole. Una dintre sugestiile UNESCO este aceea de a stabili o vârstă limită pentru utilizarea I.A. în educație (13 ani), o sugestie ce poate fi preluată și de către bibliotecile care se gândesc deja să o includă în proiectele și activitățile lor. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Capul plecat… petrodolarii nu-l blagoslovesc
IFLA și-a dat cu stângul în dreptul mai ceva ca un driblangiu român cu poarta goală-n față: a reușit, în goana de a-și organiza congresul anual în Emiratele Arabe Unite, să-și strice relația cu lumea biblioteconomică occidentală - din cauza problemelor cu respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului din această țară - cât și să… anuleze ediția din 2024 a acestuia, după ce Emirates Library and Information Association, și-a retras invitația de a o organiza. Carevasăzică, după ce a acceptat cenzura din partea unui stat nedemocratic ca să poată susține acolo o conferința (în ciuda protestelor membrilor săi, despre care am mai scris în BiblioFeed), IFLA se vede acum și fără posibilitatea de a organiza respectiva conferință. Ar fi poate un prilej bun de a trage niște învățăminte și pe plan local despre importanța unei anumite atitudini față de profesie și mai ales față de asumarea unor valori la care nu putem renunța (pornesc eu cu o sugestie: neacceptarea imposturii), dar mi-e teamă că trebuie să așteptăm cel puțin Library 6.0 pentru asta. (M.C.)
Săptămâna alfabetizării mediatice și informaționale - cultura informației și cultura media în spații digitale #GlobalMILWeek
În perioada 23-25 octombrie 2023, UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) marchează Săptămâna mondială a alfabetizării mediatice și informaționale printr-o conferință care va reuni mai multe perspective diferite pentru a dezvolta idei noi și a consolida inițiativele existente pentru progresul MIL (Media and Information Literacy) în mediul digital.
Aflată la a zecea ediție, conferința va fi organizată în Iordania, împreună cu Guvernul Regatului Hașemit. Necesitatea acestei conferințe este motivată de UNESCO astfel:
„În fața unei cantități aparent nesfârșite de informații și a amenințărilor din ce în ce mai mari reprezentate de dezinformare, nevoia de a construi competențe MIL este mai mare ca niciodată.”
Bibliotecile sunt considerate esențiale în acest proces, iar rolul puternic al profesioniștilor din domeniul bibliotecilor în promovarea unei societăți informaționale incluzive și bazate pe drepturi înseamnă că e important să ne implicăm cu activități în acest sens.
Astfel, IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions) încurajează desfășurarea în perioada 23-25 octombrie a unor evenimente care să pună accentul pe cultura media și cultura informațională în mediul digital.
Câteva exemple de evenimente: selectați și partajați o selecție de cărți, cărți electronice și povești pentru copii din colecția dvs.; compilați resurse educaționale într-o resursă online despre MIL; faceți echipă cu profesioniști locali din domeniul mass-media, educatori, grupuri comunitare, tineri și alte părți interesate; găzduiți un eveniment - virtual sau în persoană; invitați profesioniști din domeniul științelor informării și documentării să-și împărtășească expertiza în ceea ce privește predarea; utilizați social media pentru a sensibiliza și a iniția un dialog cu comunitatea dumneavoastră pe tot parcursul săptămânii.
Formularul de înregistrare a evenimentelor este disponibil pe site-ul UNESCO. Evenimentele înregistrate vor fi prezentate pe site-ul oficial al Săptămânii mondiale MIL și ar putea fi evidențiate în comunicatele de presă și alte materiale de comunicare ale UNESCO. (C.P.)
Webinar: Practical Application of Artificial Intelligence in Libraries
Secțiunea IFLA pentru tehnologia informației, Fundația Europeana și Biblioteca Națională și Universitară a Sloveniei organizează în data de 20 octombrie 2023, cu începere de la ora 9:00 (CEST), webinarul cu tema Practical Application of Artificial Intelligence in Libraries. Inteligența artificială devine din ce în ce mai răspândită în toate domeniile de activitate, inclusiv în biblioteci. Se dezvoltă noi soluții pentru a simplifica în mod semnificativ anumite proceduri și procese de bibliotecă. Printre acestea se numără automatizarea proceselor de rutină, cum ar fi clasificarea automată a documentelor de bibliotecă, recomandări personalizate de cărți și resurse pe baza nevoilor de informare ale utilizatorilor, căutarea și filtrarea avansată a informațiilor, recunoașterea diferitelor imagini și înregistrări audio, digitizarea manuscriselor și a cărților rare, gestionarea sistemului de bibliotecă, etc. Invitații evenimentului online sunt experți recunoscuți în domeniul inteligenței artificiale, care vor împărtăși cunoștințe, experiențe și exemple de bune practici. Pe lângă prelegeri, se va aloca și un timp pentru întrebări și participare interactivă. Acest seminar se adresează bibliotecarilor, profesioniștilor din domeniul informației, cercetătorilor și tuturor celor interesați să înțeleagă ce este inteligența artificială, importanța calității datelor și metadatelor stocate în biblioteci, modul în care învățarea automată influențează recunoașterea modelelor și cum poate inteligența artificială să îmbunătățească funcționarea bibliotecilor și să aducă beneficii utilizatorilor. Webinarul va fi susținut pe platforma Zoom, iar înregistrarea și participarea sunt libere. (BNaR)
Webinar RLUK: Digital Inclusion by Universal Design
RLUK’s Digital Shift Forum (#RLUKDSF) reunește specialiști ce lucrează în sectoarele de informare, cercetare, culturale și de patrimoniu, precum și în domenii conexe, inclusiv în sectorul comercial, pentru a discuta despre viitorul colecțiilor, serviciilor și al publicului sub presiunea schimbărilor digitale.
Evenimentele virtuale organizate de RLUK’s Digital Shift Forum urmăresc să promoveze discuțiile și dezbaterile intersectoriale, să permită schimbul de cunoștințe și să inspire eforturile de colaborare între sectoare și comunități. Evenimentele RLUK DSF sunt deschise tuturor și sunt gratuite.
Următorul eveniment virtual se va desfășura miercuri, 4 octombrie 2023, 15:00-16:30 (CEST/SAST), și se va axa pe subiectul incluziunii digitale prin design universal. Cei doi lectori vor evidenția în discursurile lor provocările și oportunitățile incluziunii digitale pentru biblioteci și pentru societate. (BNaR)
Știință și informație
La mulți ani, Public Knowledge Project: 25 de ani de la crearea PKP
Acum 25 de ani, în 1998 apărea PKP - Public Knowledge Project, o inițiativă a cărui scop principal este să transforme mijloacele de comunicare științifică într-un bun public (sloganul în limba engleză: making research a global public good). Inițiativa lui John Willinsky, care lucra în acea vreme la Universitatea British Columbia (actualmente Stanford University) a fost să transforme cunoașterea într-un bun universal accesibil prin crearea organizației și apoi prin dezvoltarea a celui mai cunoscut produs, Open Journal Systems (OJS) în 2002.
Această celebrare a primului sfert de secol este deschisă printr-un articol al fostului director al PKP, Brian Owen (Universitatea Simon Fraser).
PKP este organizația responsabilă pentru dezvoltarea în regim de Sursă Deschisă (Open Source) [1] a următoarelor soluții software:
Open Journal Systems (OJS), inițiat în 2002
Open Monograph Press (OMP), pornit în 2013 și
Open Preprint Systems (OPS), cel mai recent proiect software - inițiat în 2020.
În acest moment, PKP este integrat ca Organism Nucleu al Universității Simon Fraser din Canada oferind o suită de servicii utile suplimentar soluțiilor software amintite. O mare parte a revistelor de cercetare științifică din România sunt motorizate cu Open Journal Systems. Chiar Revista Română de Biblioteconomie și Știința Informării editată de Asociația Bibliotecarilor din România rulează serviciile editoriale folosind această soluție eficientă.
Urăm și noi ani mulți cu o creștere [2] care să permită o adevărată transformare a comunicării științifice print-o rapidă diseminare a rezultatelor de cercetare științifică plătite din fonduri publice. Putem afirma fără nicio urmă de îndoială că PKP prin dezvoltarea OJS a schimbat în bună parte comunicarea științifică, oferind celor care au resurse limitate (Global South) un mijloc de a contribui la dialogul global. (N.C.)
---
[1] Vezi History of the Public Knowledge Project.
[2] O statistică la zi poate fi consultată citind articolul de aici.
Miscellanea
Informația este frumoasă
A apărut lista scurtă a nominalizaților la premiile Information is Beautiful, o inițiativă ce își dorește să celebreze „excelența și frumusețea în vizualizarea datelor, infografice, arta interactivă și legată de informație”. De neratat: analiza vizuală a Divinei Comedii, browserul de culori tradiționale chinezești și „The beer book”. (M.C.)
Europeana GIF IT UP 2023
Concursul Europeana GIF IT UP încurajează remixarea creativă a operelor în format digital disponibile în acces deschis și este organizat în parteneriat cu instituții ale memoriei din întreaga lume. În acest an, printre parteneri se numără și Institutul Goethe, care patronează categoria „Comunități subreprezentate” și va găzdui o serie de ateliere dedicate realizării de GIF-uri în Londra și Amsterdam.
Pe tot parcursul lunii octombrie vă puteți înscrie în acest concurs urmând pașii de aici. (R.C.)
Fosse, Fosse și se duse
„Scrisul este un loc unde am parte de pace. Este o lume proprie în care omul intră. O să fie, bineînțeles, frumos să pot să mă întorc în acel loc după toate interviurile” (traducere proprie), a declarat pentru televiziunea suedeză laureatul Nobel Jon Fosse. A trecut un nou sezon de Nobel literar cu pariuri, articole despre Cărtărescu și poze postate pe rețelele sociale cu cărțile câștigătorului. Pe lângă faptul că un astfel de premiu are în mod inerent o doză de subiectivitate aferentă, sezonul de Nobel ne-a readus și „dezvăluirile” despre eventualii nominalizați la premiu. Bineînțeles că nimic nu s-a schimbat și lista nominalizaților este secretă timp de 50 de ani, după cum scrie în regulamentul Nobel. La fel ca și în anii trecuți, acest detaliu a fost trecut cu vederea. Nu ne rămâne decât să încheiem reluând urarea pe care un scriitor român a primit-o pe o platformă de socializare după anunțul presupusei nominalizări: „Într-o zi, o să-l câștigați, pentru că, așa e drept!”. (M.C.)
Liber la descărcat sute de mii de concerte
Internet Archive are o secțiune dedicată muzicii live de unde utilizatorii pot descărca (legal) înregistrările a peste 250.000 de concerte. Printre cei peste 8000 de artiști ce au acceptat să fie prezenți în Live Music Archive găsim în principal artiști mai puțin cunoscuți dar și clasici precum The Grateful Dead și, că tot a venit toamnă, o doză Smashing Pumpkins tocmai bună de ascultat în așteptarea pumpkin spice latte-ului 🙂. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Cristina Pârvu (C.P.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
