BiblioFeed #105
25 februarie 2026
Biblioteci românești
Februarie - luna bibliotecarilor
Începând cu anul 2022, când prin Legea nr. 21 din 14 ianuarie a fost instituită Ziua Națională a Lecturii – 15 februarie, această lună nu mai este doar o filă de calendar, ci una în care ne dorim ca profesia noastră să devină vizibilă, vocală, prezentă. Este luna în care trebuie – mai mult ca oricând – să arătăm lumii rolul, importanța și locul bibliotecarilor și ale bibliotecilor în arhitectura unei societăți sănătoase.
De la bibliotecile comunale și orășenești, la cele județene și școlare, și până cele mai mari biblioteci precum Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române sau bibliotecile universitare – se construiesc, prin bibliotecari creativi și inovatori, mii de activități, programe și evenimente pentru toate categoriile de vârstă. Zi de zi. An de an. În februarie, însă, ar trebui să „stresăm” spațiul public cu inițiativele noastre, să afirmăm răspicat: da, fără biblioteci și fără bibliotecari, lumea ar fi mult mai săracă.
Poate că în restul anului construim în tăcere. Poate că multe dintre eforturile noastre rămân în umbră. Să demonstrăm și în această lună a lecturii că biblioteca este o necesitate publică, pentru că, dincolo de statistici și rapoarte, rămâne esențialul: un copil care descoperă prima poveste, un adult care își regăsește liniștea într-un club de lectură, un bibliotecar care inspiră alți bibliotecari.
Și da, și luna februarie este despre noi. Despre misiune. Despre vocație. Despre comunitate. Și despre curajul de a spune, cu responsabilitate și demnitate: suntem necesari!
Un exemplu: Brașovul citește!
La Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, Centrul de Excelență pentru Copii și Tineret, sub semnul aniversării a cinci ani de proiecte dedicate lecturii, s-a lansat un adevărat maraton de evenimente dedicate lecturii:
Conferința Internațională „Îndrăgostiți de Lectură” – ediția a V-a
Desfășurată sub egida Asociația Bibliotecarilor din România (ABR), Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), conferința din 23–28 februarie 2026 este un eveniment dedicat celor care dăruiesc povești și promovează lectura în comunitate: „Bibliotecari pentru bibliotecari.”
„Lectură la fereastră” – ediția a V-a
Concurs internațional fără limită de vârstă, cu peste 10.000 de participanți în primii patru ani. Un gest simplu – o carte și o fereastră – devine simbol al deschiderii către lume.
Clubul de lectură „Dialoguri despre minte, trup și suflet”
Ediție dedicată cadrelor medicale. O seară de lectură necesară pentru orice profesie.
Clubul de lectură al Elizei (Eliza Henegar)
Eliza revine (după câteva luni de pauză din pricina relocării secției pentru copii) cu multă bucurie și entuziasm. Suntem cu toții curioși să vedem ce surprize ne-a mai pregătit!
Ora de poveste online
Mii de copii, o singură voce – o întâlnire virtuală unde bibliotecarul citește pentru copiii din toată țara, invitându-i să descopere prin lectură, că imaginația nu are limite.
Vă invităm să trăim împreună această lună care ne reprezintă, să vă alăturați Conferinței Internaționale „Îndrăgostiți de Lectură”, în formatul ei inedit din acest an – „Bibliotecari pentru Bibliotecari” – unde ne întâlnim simplu și autentic, în jurul unei cărți și al celor 5 minute de suflet dăruite unii altora.
Vă invităm să duceți mai departe magia concursului „Lectură la fereastră”, să deschidem simbolic ferestrele bibliotecilor și ale caselor noastre către comunitate.
Și vă așteptăm să fim împreună și în activitățile online, acolo unde vocea noastră poate ajunge mai departe decât ne imaginăm.
Haideți să facem din februarie nu doar o lună din calendar, ci o declarație de identitate profesională. Împreună, cu emoție, cu pasiune și cu convingerea că munca noastră contează. (M.L.B.)
A sunat iar clopotul mândriei în bibliotecile românești
Mai multe biblioteci românești au semnalat o listă de resurse digitale cu acces liber de pe site-ul Facultății de Arte și Științe Umaniste din cadrul University College of London care face trimitere la colecții puse la dispoziție de diverse instituții ale memoriei culturale de la noi.
Din nou, mândria locală a luat-o înaintea contextului, zugrăvind prezența pe site-ul uneia dintre cele mai prestigioase facultăți umaniste din lume drept o recunoaștere a valorii, în condițiile în care interesul celor care au compilat-o nu se oprește la România, ci acoperă o arie europeană largă, fiind determinat de specificul programelor de studii din numita instituție de învățământ superior și nu de vreun extaz în fața resurselor respective. Poate că n-ar strica, pentru a ne menține cu picioarele pe pământ, să ne reamintim că proiectele noastre de digitizare suferă din cauza lipsei de colaborare și coordonare, a orgoliilor locale, ceea ce a condus și conduce adesea la risipă de bani publici, prin scanarea în mai multe rânduri și în mai multe locuri a acelorași publicații, că una dintre cele mai (dacă nu cumva cea mai) cuprinzătoare colecții de reviste românești vechi, prezentă în baza de date Digiteca Arcanum, a fost constituită de o firmă comercială și, în consecință, este disponibilă contracost sau că, uneori, după cum se menționează și într-un text mai la vale referitor la edițiile digitale, rezultatul proiectelor noastre de digitizare constă în conținuturi greu de accesat și utilizat.
Dacă năduful acestor rânduri s-ar putea să pară unora exagerat, să mai turnăm puțină benzină: pe paginile câtor universități/biblioteci universitare românești ați văzut o listă similară celei discutate aici, în care să fie semnalate cele mai reprezentative colecții de publicații digitizate de instituțiile memoriei culturale de la noi? Nu e de mirare că ne minunăm când o vedem compilată de alții. (R.C.)
WikiSeniors continuă și în 2026 la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești
Proiectul WikiSeniors, desfășurat la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești în parteneriat cu Wikimedians of Romania and Moldova User Group (WMROMD), ilustrează clar transformarea digitală prin care trec bibliotecile publice, de la depozit static de carte la hub cultural, centru dinamic în care cartea devine parte activă din cunoaștere și dezvoltare. Iată că în 2026 are loc deja a treia ediție a programului, după debutul din 2024 și continuarea din 2025, consolidând o comunitate de seniori activi digital și implicați civic prin contribuții la Wikipedia și Wikimedia Commons.
WikiSeniors 2026 se va desfășura în perioada februarie - decembrie 2026 și își propune să continue activitățile de editare împreună cu grupele formate în edițiile anterioare, dar și să integreze noi cursanți. Programul urmărește exersarea noțiunilor de bază de editare pe Wikipedia, dezvoltarea abilităților digitale și formarea capacității de evaluare critică a informațiilor. Încă de la început, colaborarea dintre Wikipedia și Biblioteca din Onești a fost încurajată de managerul Bibliotecii, Ionuț Tenie, care a contribuit la facilitarea sesiunilor de pregătire pentru membrii comunității oneștene (cursanți seniori și bibliotecari), prin punerea la dispoziție de personal calificat și prin oferirea spațiilor necesare desfășurării și a logisticii aferente sesiunilor de pregătire online, ceea ce a dus la o interacțiune benefică atât pentru seniori, cât și pentru WMROMD, precum și la promovarea în cadrul comunității Bibliotecii și în spațiul public a materialelor și evenimentelor-suport organizate în cadrul programului.
„Povestea WikiSeniors la Biblioteca din Onești a început înainte ca proiectul să existe propriu-zis în comunitatea noastră. În perioada în care Biblioteca era implicată deja în programul Code Kids, a venit această întrebare din partea grupului WMROMD dacă avem seniori care ar dori și ar putea contribui cu toate cunoștințele lor într-un anumit domeniu. Ideea a rămas atunci undeva în minte - ca o posibilitate pentru viitor. După deschiderea noii biblioteci din Onești, în aprilie 2024, am reluat discuția, de data aceasta chiar în prezența domnului director. Le-am povestit despre câțiva seniori cărora le explicasem deja ce este Wikipedia și cum oricine poate corecta sau îmbunătăți informațiile de acolo. Mi se părea important să afle că experiența lor poate deveni utilă și pentru alții, nu doar pentru ei înșiși.
Apoi a avut loc primul atelier WikiSeniors din 2024, momentul în care ideea a devenit realitate. Proiectul s-a răspândit rapid prin comunitate, mai ales printre cursanții programului NAVIGATOR 50+. Am descoperit oameni dornici să facă ceva frumos și util, oameni care nu voiau doar să învețe tehnologia, ci să o folosească pentru a lăsa ceva în urmă. De aceea am propus organizarea unui atelier dedicat seniorilor avansați, persoane care aveau deja abilități digitale și erau pregătite să treacă la pasul următor: editarea efectivă pe Wikipedia. Propunerea a fost acceptată, iar activitatea a prins contur. Astfel am ajuns în 2026, la o nouă ediție WikiSeniors, cu o grupă formată atât din participanți ai ediției precedente, cât și din persoane aflate la început de drum în editare. Pentru noi nu mai este doar un atelier, este o comunitate care crește, oameni care învață împreună și contribuie împreună la cunoaștere.” (Olivera-Lida Gîșfan, coordonator WikiSeniors).
După primii doi ani, seniorii nu au ezitat să ne transmită experiența lor:
● „Nu știam foarte multe despre Wikipedia și m-am bucurat foarte mult că acest curs mi-a dat posibilitatea să aflu ce muncă se desfășoară în spatele articolelor.”
● „Este foarte interesant, mai cu seamă datorită faptului că tot timpul se completează cunoștințele de fiecare dată cu noi cunoștințe.”
● „Curs interactiv deosebit de util și interesant.”
Și în acest an ne propunem să descoperim lucruri noi împreună și să transmitem informații pe teme de interes, mândri că facem parte dintr-un proiect unic: Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online gratuită, creată exclusiv de voluntari din lumea întreagă.
Activitățile sunt structurate în sesiuni lunare, desfășurate fizic la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” și combină instruirea teoretică și practica asistată. Materialele de învățare sunt reprezentate de cursurile de editare dezvoltate de comunitatea WMROMD, adaptate pentru începători și structurate astfel încât participanții să fie încurajați să descopere autonom alte resurse educaționale.
Participarea presupune cunoștințe medii de utilizare a calculatorului, navigare pe internet și crearea unui cont de utilizator Wikipedia. Întâlnirile sunt facilitate local de bibliotecara Olivera-Lida Gîșfan și coordonate online de Elena Damian, membru WMROMD. Seniorii lucrează pe subiecte alese liber, în funcție de interesele proprii (istorie locală, personalități, tradiții, instituții sau teme culturale), iar la finalul anului vor fi raportate contribuțiile realizate.
De ce am alege WikiSeniors pentru bibliotecile noastre?
Experiența edițiilor anterioare a demonstrat că Wikipedia nu este percepută de participanți doar ca o enciclopedie online, ci ca o platformă interactivă, un spațiu de colaborare și socializare. Procesul de editare presupune comunicare, negociere a sensurilor, verificare reciprocă și responsabilitate față de comunitate. Pentru seniori, acest tip de activitate transformă relația cu tehnologia: de la consum pasiv de informație la participare activă. Ei devin autori, nu doar cititori, iar biblioteca devine mediul sigur în care pot experimenta, greși și învăța fără presiune.
Cele două ediții precedente au conturat clar impactul proiectului asupra comunității locale și asupra participanților.
Participarea la ateliere dezvoltă competențe digitale concrete: utilizarea calculatorului, navigarea online, evaluarea surselor și redactarea conținutului. Aceste abilități cresc autonomia personală și încrederea în sine, facilitând participarea activă la societatea contemporană.
În plus, un amănunt deosebit de important este că mulți seniori dețin cunoștințe despre istoria locală, tradiții sau personalități insuficient documentate online. Prin contribuțiile lor, aceste informații sunt salvate de la uitare și devin parte din patrimoniul cultural digital în limba română.
Atelierele creează relații noi și sentimentul apartenenței la o comunitate. Pentru mulți participanți, întâlnirile lunare devin repere sociale importante, care contribuie la starea de bine emoțională și la menținerea unei vieți active.
Proiectul demonstrează că învățarea continuă este posibilă la orice vârstă și promovează respectul intergenerațional. Seniorii devin modele de adaptare și curiozitate intelectuală. Implicarea lor diversifică semnificativ comunitatea de contributori în mediul online și conduce la articole mai bine contextualizate, ancorate în realitățile locale, consolidând rolul Wikipediei ca bun public digital.
WikiSeniors arată că biblioteca publică poate funcționa ca laborator civic: un loc unde oamenii primesc informație, dar și contribuie la producerea ei. Rolul bibliotecarului devine acela de facilitator al învățării și mediator între comunitate și cunoașterea globală. Prin acest proiect, biblioteca nu oferă doar competențe digitale, ci și un pregnant sentiment de apartenență: participanții simt că lasă ceva valoros generațiilor următoare.
WikiSeniors 2026 confirmă că programele dedicate seniorilor pot avea impact social real atunci când sunt construite pe colaborare, ritm adaptat și relevanță personală. Combinația dintre sprijinul bibliotecii și expertiza comunității WMROMD creează un cadru stabil pentru învățare pe tot parcursul vieții și demonstrează că Wikipedia poate funcționa simultan ca instrument educațional, platformă de socializare și mecanism de conservare a memoriei comunitare. Pentru participanți, fiecare articol creat, pe lângă o contribuție informativă, reprezintă o formă de prezență în spațiul public digital. Încă un pas înainte pentru lumea bibliotecilor. (E.D., O.L.G.)
(RE)START Library! Rezultatele selecției de participanți pentru mobilități
Proiectul (RE)START Library, organizat de Asociația Comunitățile Viitorului și finanțat prin Programul Erasmus+, sprijină derularea unor mobilități de scurtă durată în domeniul educației adulților, destinate bibliotecarilor și personalului implicat în acest domeniu, cât și adulților din comunități vulnerabile „interesați de dezvoltare personală, dialog intercultural și participare comunitară”. Obiectivul principal al proiectului este acela de a „[consolida] rolul bibliotecilor publice ca spații de învățare, incluziune și transformare comunitară”.
Pe pagina de Facebook a asociației a fost afișată lista finală a persoanelor selectate pentru mobilitățile de formare din Portugalia, Spania și Italia. (D.Z.)
Lecturi călătoare, la Reșița
Un proiect inițiat recent în Reșița propune o soluție originală pentru a petrece timpul în mod plăcut în mijloacele de transport public (din păcate, unul deseori mai îndelungat decât își doresc călătorii…). Inițiativa, intitulată Călătorește prin cultură, le oferă posibilitatea de a citi volume în format digital puse la dispoziție de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, dar și alte tipuri de conținut.
Interiorul mijloacelor de transport devine, astfel, un spațiu de legătură între tehnologie și literatură prin intermediul unor coduri QR care conduc la o platformă unde sunt reunite resurse culturale, informații utile și un istoric al transportului public din oraș. (C.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în biblioteci școlare din București, Buzău, Suceava, Vaslui, Vrancea. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Citești până adormi la bibliotecă
Biblioteca Gladstone din Marea Britanie, menționată anterior în BiblioFeed #78, este descrisă recent într-un articol din Forbes România. Fondată în amintirea fostului prim-ministru britanic William Ewart Gladstone, cu o colecție de peste 150.000 de documente, de la volume rare la lucrări contemporane, această bibliotecă reușește să atragă atât cititorii, cât și pe cei dornici de vacanțe de lectură (reading retreats - organizarea unei vacanțe în locuri liniștite, cu scopul de a citi). Mai multe despre conceptul de reading retreats găsiți într-un articol dedicat acestui subiect tot în Forbes România.
Biblioteca Gladstone pune la dispoziție atât săli de lectură liniștite (cu acces gratuit la colecțiile bibliotecii), cât și 26 de camere confortabile pentru cei care vor să se cazeze, folosind veniturile astfel obținute pentru a se autoîntreține. (D.Z.)
Un documentar despre cenzura din bibliotecile americane
The Librarians (2025) este un documentar regizat de Kim A. Snyder și produs de Sarah Jessica Parker, care prezintă fenomenul interzicerii cărților în Statele Unite ale Americii și atitudinea bibliotecarilor în lupta împotriva cenzurii.
Filmul a fost disponibil în cinematografe încă de anul trecut, iar începând cu 9 februarie 2026 poate fi vizionat gratuit pe YouTube sau în aplicația PBS. Din păcate, varianta de pe YouTube nu este disponibilă momentan în România. Tot pe YouTube este disponibil (fără restricții în funcție de zona geografică) trailerul oficial.
Despre subiectul interzicerii cărților găsiți informații și în alte numere ale BiblioFeed, care prezintă situația în bibliotecilor școlare din S.U.A., statistici naționale privind cenzura în SUA sau campanii de conștientizare a pericolului pe care aceasta îl reprezintă. (D.Z.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Cum arată o ediție digitală?
Oarecum în continuarea articolului despre diferențele dintre digitizare și digitalizare, ne-am propus să vorbim, pe scurt, și despre ce înseamnă, de fapt, de a realiza o ediție digitală în comparație cu digitizarea unor ediții fizice.
În primul rând, ediția digitală se diferențiază de o digitizare prin faptul că profită de posibilitățile mediului electronic. Unde o digitizare ne oferă acces la un document scanat, după cum vedem în această colecție de pdf-uri numită pompos Lib2Life, o ediție digitală ne permite navigarea între textul simplu, imaginea manuscrisului, eventualele variante din diverse ediții, diversele versiuni în lucru ale textului (dacă, spre exemplu, ne interesează o perspectivă de critică genetică) etc. oferind acces la ceva cu adevărat mai mult decât o imagine a unui text. Sigur, o versiune digitizată este folositoare (dacă avem și ocerizare) dar rămânerea la acest nivel e asemănătoare cu agricultura bazată pe forța animalelor într-o lume care a trecut deja la tractoare.
Mai multe despre ce înseamnă o ediție digitală găsiți în biblioteca Thoreau și în acest volum despre edițiile critice digitale. (M.C.)
I’m So Happy You’re Here: A Celebration of Library Joy de Mychal Threets
Despre Mychal Threets am mai scris și în BiblioFeed #61, după ce a fost desemnat printre câștigătorii premiului I Love My Librarian acordat de American Library Association.
Reamintim că Mychal este cunoscut pentru activitatea sa de pe social media, unde promovează constant bibliotecile și lectura, punând accent pe importanța sănătății mintale și pe necesitatea includerii tuturor categoriilor de utilizatori. În prezent, este bibliotecar rezident la PBS (televiziunea publică din SUA) și prezentator al emisiunii Reading Rainbow.
Pe 3 februarie 2026, Mychal Threets și-a publicat prima carte pentru copii, intitulată I’m So Happy You’re Here: A Celebration of Library Joy, ilustrată de Lorraine Nam. Anul trecut, când a făcut public faptul că scrie această carte, a afirmat într-o postare pe platforma Threads că „este o promisiune făcută copiilor și adulților care frecventează biblioteca că locul lor este în bibliotecă, așa cum sunt... este biblioteca LOR, al treilea lor spațiu, spațiul lor sigur”. La câteva zile după publicare, emisiunea The Kelly Clarkson Show l-a avut ca invitat pe autor, care și-a prezentat volumul drept jurnalul lui de bibliotecar și o încurajare pentru copii și părinți de a veni la bibliotecă. (D.Z.)
Conferințe, seminare, ateliere
Workshop Cambridge University Press – „Managing your Transformative Agreement”
ANELIS Plus anunță organizarea de către Cambridge University Press a unor sesiuni online, sub genericul Managing your Transformative Agreement, dedicate gestionării acordului transformativ de care beneficiază instituțiile cofinanțatoare din cadrul consorțiului.
Acordurile transformative sunt contracte negociate între instituții (biblioteci sau consorții) și edituri științifice, prin care se asigură atât accesul la conținutul revistelor disponibile în acces deschis de tip Gold OA sau Hybrid OA publicate de respectivele edituri, cât și acoperirea costurilor de publicare pentru autorii afiliați instituțiilor beneficiare, astfel încât ei nu mai trebuie să plătească vreo taxă de procesare atunci când articolele le sunt acceptate de una dintre aceste reviste.
Sesiunile vor avea loc miercuri, 25 martie, cu începere de la orele 14 (link înregistrare) și 17 (link înregistrare).
Mai multe detalii și condițiile de participare sunt disponibile pe site-ul Anelis Plus. (D.Z.)
Știință și informație
Prea mulți elevi din România nu înțeleg concepte de bază ale științei
Un studiu UNICEF (cu eșantion național, aleatoriu, stratificat) constată câteva aspecte interesate în ceea ce privește nivelul de literație științifică al elevilor din România:
o treime dintre elevi au „dificultăți consistente în utilizarea cunoștințelor și raționamentului științific la nivel funcțional”;
pe lângă cei de mai sus, 24,4% se încadrează într-o „zonă de funcționalitate limitată”;
doar 18,5% dintre elevi se află în zona de „funcționalitate ridicată”;
există o tendință de scădere, pe măsura avansării în vârstă, a nivelului de literație științifică și, pe de altă parte, de creștere a nivelului de polarizare;
se remarcă și un „avantaj sistematic al mediului urban în ceea ce privește performanța la literație științifică”.
Tot în articolul citat mai sus sunt menționate și rezultatele unui studiu UNICEF care analizează literația digitală a elevilor, din care rezultă scoruri semnificativ mai mici decât cele din zona de literație științifică. În cazul literației digitale, doar 10,3% dintre elevi sunt încadrați în zona de funcționalitate bună sau ridicată (față de 43,2% în cazul literației științifice).
Cele două studii arată împreună imaginea unui viitor vulnerabil al României, mai ales în condițiile unui mediu digital care devine din ce în ce mai important (cu părțile sale bune și mai puțin bune) și a răspândirii negaționismului științific, întreținut și exploatat politic în întreaga lume. O pâine bună de mâncat pentru biblioteci, ca instituții care pot și trebuie să intervină împotriva acestor tendințe prin programe de dezvoltare a literației științifice. (M.C.)
Revistele Royal Society trec la acces deschis în 2026
Cele opt reviste pe care prestigioasa editură englezească le publica sub formă hibrid au făcut, în 2026, pasul către publicarea în acces deschis prin intermediul modelului Subscribe to Open (S2O).
S2O este un model prin care editurile deschid accesul pentru revistele lor (acces deschis de tip diamant) pentru un an calendaristic, dacă acestea au obținut deja pentru anul respectiv un număr de abonamente clasice. O listă care arată evoluția, începând cu 2020, a numărului revistelor care fac această trecere arată o creștere constantă și potențialul modelului. Bineînțeles, S2O are marele dezavantaj al dependenței totale de existența unor instituții dispuse să plătească abonamente, asigurând astfel accesul deschis pentru întreaga comunitate științifică. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Nu, guvernul Suediei nu înlocuiește tabletele cu manualele tipărite
În ultimele zile au reapărut articolele de presă în care se afirmă că guvernul Suediei impune revenirea la manualele tipărite și discuțiile pe rețelele sociale despre imposibilitatea de înlocui metodele tradiționale de învățare și tehnologia care „îndobitocește” tinerele generații. Aspectul ignorat în aceste dispute a fost tocmai adevărul faptic: după cum semnalează site-ul de verificare a faptelor Factual, afirmația menționată este falsă.
În anul 2017, Suedia a implementat Strategia Națională de Digitalizare, care a avut drept obiective dezvoltarea unei infrastructuri digitale eficiente și accesibile în școli, să asigure echipamente și resurse digitale, consolidarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, integrarea instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare.
În strategia adoptată pentru perioada 2023-2027 a fost introdusă sintagma „alfabetizare digitală” („abilitatea de a utiliza tehnologia digitală și de a accesa, evalua, analiza, sintetiza și crea conținut digital într-un mod critic și eficient”). De asemenea, prin noua strategie se intenționează crearea unui echilibru între utilizarea tehnologiei digitale și a materialelor tradiționale, pentru ca elevii să beneficieze de avantajele ambelor metode de învățare. Astfel, nu se menționează nicăieri în această strategie sau în alte documente și luări de poziție oficiale cum că tabletele ar urma să fie eliminate din școlile suedeze. O poveste bună, însă, nu se împiedică de mărunțișuri plictisitoare cum sunt faptele. (D.Z.)
Propaganda prorusă folosește Wikipedia
Un jurnalist din Estonia a descoperit o veritabilă campanie de modificare a informațiilor despre țara sa disponibile pe enciclopedia online.
Modificările introduc o viziune prorusă în legătură cu istoria țării baltice (de exemplu, independența țării este transformată în „mișcare separatistă”) și provin, de cele mai multe ori, de pe conturi din regiuni îndepărtate și fără legături istorice cu Estonia, ceea ce, în mod evident, ridică semne de întrebare.
Deși voluntarii Wikipedia Estonia luptă pentru a identifica și corecta aceste intervenții tendențioase, situația este dificilă, pentru că e vorba de o confruntare inegală între un grup de voluntari și niște indivizi, mult mai numeroși și susținuți în mod evident, inclusiv prin remunerații, de un stat. Ar fi interesant de văzut dacă o astfel de situație poate fi întâlnită și în arealul românesc. (M.C.)
Miscellanea
De ce ar mai fi importante studiile umaniste în era inteligenței artificiale…?
… explică Daniela Amodei, președinta companiei Anthropic, într-un interviu acordat postului de televiziune ABC și rezumat în românește pe site-ul Forbes.
În viziunea sa, viitorul muncii va depinde din ce în ce mai mult de colaborarea dintre oameni și AI: „Cred în continuare că oamenii împreună cu AI-ul creează locuri de muncă mai provocatoare, mai interesante și mai productive.” […]
„Modelele AI sunt deja foarte bune la STEM. Dar înțelegerea istoriei, a psihologiei umane, a ceea ce ne face să funcționăm – toate acestea vor rămâne esențiale”, a spus ea. În plus, tinerii care investesc în abilități precum scrisul clar, gândirea logică și colaborarea eficientă vor avea un avantaj pe piața muncii.
Deși tot mai mulți tineri din Gen Z se orientează spre școli vocaționale și meserii practice, pentru cei care aleg o carieră în zona de „white collar”, mesajul este clar: viitorul aparține celor care știu să fie profund umani într-o lume tot mai digitalizată.
(R.C.)
Sustenabilitatea inteligenței artificiale
Celor preocupați de sustenabilitatea inteligenței artificiale generative, le semnalăm două liste de resurse referitoare la acest subiect:
(R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: fotografie de Coman Drew La realizarea numărului au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Cristina Coman (C.C.) - Dana Zaharia (D.Z.) - Melania Luana Butnariu (M.L.B.) - Elena Damian (E.D.) - Olivera-Lida Gîșfan (O.L.G.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută dacă-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
