BiblioFeed #45

29 mai 2023

Anunțam în numărul anterior al BiblioFeed, citându-l pe Adrian Cioroianu, că procedura de includere în patrimoniul UNESCO a manuscrisului Evangheliarului din Lorsch (Codex Aureus) era în curs de desfășurare. Recent, a sosit și vestea finalizării ei: Codex Aureus a devenit unul dintre cele doar 494 de obiecte de patrimoniu documentar care se regăsesc în registrul „Memoria lumii”. Mai multe despre istoria acestui incunabul, despre cum a ajuns o parte a lui pe teritoriul actual al României ne împărtășește Cristian Mladin, conducătorul filialei Batthyaneum a Bibliotecii Naționale, (re)amintindu-ne că: „Memoria lumii este un organism viu și este constituită de rețeaua tuturor sensurilor încorporate de lucrurile neuitate […] nu este o abstracție, ci ceva concret, ceva care ne afectează chiar și atunci când uităm, sau poate atunci în cea mai mare măsură”.

Cu ce alte subiecte memorabile ne-am propus să vă captăm atenția:

• Conferința ANBPR de la Craiova

• Biblioteca Municipală din Chișinău pe YouTube

• Biblioteca Prichindeilor, în acțiune

• Bibliotecile și Wikipedia

• Soluțiile informatice pentru biblioteci - între deziderat și realitate

• TikTok versus Consiliul Suprem de Apărare a Țării

• Premiile colocviului studențesc BEST Letters

• Ce înțelege jurnalistul român din accesul deschis

• De ce ChatGPT are uneori halucinații

… și multe altele, ca pentru un număr cu apariție întârziată. Spor la citit!

Biblioteci românești

Conferința ANBPR

Conferința Națională a ANBPR – BiblioNEXT a fost găzduită în perioada 10-13 mai de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova. Programul conferinței a cuprins comunicări dedicate temei Biblioteca publică – sursă de promovare și păstrare a memoriei locale. Ideal ar fi ca aceste comunicări care abordează un subiect atât de important pentru bibliotecile publice să iasă din categoria efemeridelor și să se regăsească adunate într-un volum, astfel încât să fie accesibile și celor mulți care nu au asistat la susținerea lor. (R.C.)

Conferință despre rolul bibliotecilor universitare în combaterea dezinformării

În data de 17 mai, Facultatea de Litere a Universității din București a găzduit o conferință susținută de prof. Juan Jose Prieto Gutierrez de la Facultatea de Științe ale Documentării, Universitatea Complutense din Madrid. Având ca titlu The challenge for university libraries in the face of misinformation/fake news, evenimentul a reunit în sala de lectură a bibliotecii facultății studenți și masteranzi de la specializările Științe ale informării și documentării/Gestionarea informațiilor în societatea contemporană, profesori din învățământul biblioteconomic bucureștean, bibliotecari de la BCU „Carol I” din București, UMF „Carol Davila”, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Biblioteca Academiei Române. (R.C.)

Imagini de la conferința prof. Gutierrez

Donații de carte pentru copiii români din străinătate

Rețeaua „Biblioteca Prichindeilor”, despre care am scris într-un număr anterior al BiblioFeed, primește donații de cărți pentru copiii și adolescenții români din străinătate. Cărțile pot fi aduse în mai multe locuri care aparțin de Primăria București, până pe 1 iunie. (M.C.)

Tic-tac, TikTok

În urmă cu trei luni, atrăgeam atenția aici, în contextul semnalării unui atelier profesional dedicat prezenței bibliotecilor pe platforma TikTok, asupra preocupărilor pe care această aplicație le-a generat din cauza unor riscuri de securitate. La acel moment, câteva state luaseră decizia să interzică instalarea/să oblige la dezinstalarea ei pe/de pe dispozitivele de serviciu ale angajaților din sectorul public. În aceeași direcție pare să se îndrepte și România, după ce de curând Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, organism consultativ al CSAT, a solicitat Directoratului Național de Securitate Cibernetică să emită în acest scop o recomandare adresată autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. (R.C.)

Documentar despre Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău

Pe YouTube este disponibil un documentar dedicat bibliotecii publice din Chișinău care poartă amprenta Lidiei Kulikovski și a Marianei Harjevschi, adică a ultimelor două directoare ale acestei instituții. O interesantă incursiune în istoria acestei instituții care, după 1989, a contribuit între altele, prin publicațiile pe care le-a editat, la dezvoltarea teoriei biblioteconomice și a serviciilor de bibliotecă dar și la recuperarea memoriei culturale a Moldovei de dincolo de Prut. (R.C.)

Educația media împotriva manipulării

Tot de la biblioteca publică din Chișinău aflăm o veste bună privind preocuparea colegilor noștri basarabeni pentru acea parte a educației media care vizează dezvoltarea abilităților de evaluare a informațiilor, implicit de recunoaștere a diverselor modalități de manipulare. Blogul filialei „Ștefan cel Mare” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” relatează despre o sesiune de instruire dedicată utilizatorilor tineri care a avut ca temă Fenomenul manipulării, organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Libertății Presei. (R.C.)

Premiile celei de-a zecea ediții a colocviului BEST Letters Colloquia

În zilele de 13 și 14 mai s-a desfășurat ediția din 2023 (a zecea) a Colocviilor naționale studențești BEST Letters organizate de Facultatea de Litere a Universității din București. Au participat, alături de reprezentanții instituției gazdă, cadre didactice și studenți din centrele universitare Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Constanța, Galați și Suceava.

La secțiunea Științe ale comunicării - subsecțiunea Științe ale informării și documentării au fost susținute opt lucrări, dintre care au fost răsplătite următoarele (aici, înregistrarea ceremoniei de acordare a premiilor):

PREMIUL I – Dana ZAHARIA (Facultatea de Litere, Universitatea din București, specializarea Științe ale Informării și Documentării, anul III), Accesibilitatea bibliotecilor județene din România pentru persoanele cu dizabilități

PREMIUL II – Eugenia DAVID (Facultatea de Litere, Universitatea din București, programul de master Gestionarea Informației în Societatea Contemporană, anul II), Satisfacția utilizatorilor în biblioteca școlară. Studiu de caz: Biblioteca Școlii Gimnaziale „General Eremia Grigorescu”

PREMIUL III – Ștefania Alexandra RĂDUȚ (Facultatea de Științe Politice, Filosofie, Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara), Efectele crizei COVID-19 asupra modului de comunicare al organizațiilor publice non-guvernamentale din Timișoara

MENȚIUNE – Simona-Maria FILIP (Facultatea de Litere, Universitatea din București, specializarea Științe ale Informării și Documentării, anul III), Biblioteca în Antichitate - spațiu al înțelepciunii

Lista integrală a premiilor acordate în cadrul colocviului BEST Letters este disponibilă pe site-ul Facultății de Litere. (R.C.)

Profesori și studenți, participanți și premiați la Bucharest Letters Colloquia 2023

Biblioteci din lumea largă

Despre amenințările la adresa libertății de exprimare

Bibliotecile și editurile din Hong Kong sunt nevoite să elimine cărțile care nu convin regimului comunist, odată ce puterea de la Beijing instalată în fosta colonie britanică își face din ce în ce mai simțită prezența. Deși alunecarea spre cenzură a acestei regiuni, altădată guvernată democratic, era una previzibilă, acest lucru nu face realitatea mai puțin tristă și ne arată, încă o dată, că libertatea de exprimare nu este un drept câștigat definitiv ci unul pentru care merită și trebuie luptat. Așa cum procedează, de exemplu, Salman Rushdie, care avertizează despre pericolul rescrierii cărților având conținut ofensator și vine cu o sugestie simplă: „dacă este greu de acceptat, nu o citiţi, citiţi o altă carte”. (M.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Visul sistemelor integrate de bibliotecă

Blogul Scholarly Kitchen găzduiește un articol în două părți despre dorința bibliotecilor de a integra într-un singur sistem diversele funcționalități necesare administrării unei biblioteci dar și pe cele ce țin de interacțiunea cu utilizatorii. Deși au existat momente în care a părut că noile produse tehnologice se apropie de îndeplinirea acestui deziderat (sistemul integrat de bibliotecă „clasic”, platforma de servicii de bibliotecă etc.), evoluția tehnologiei și aparițiile „disruptive” (de tipul platformelor de publicare a științei, depozitelor digitale etc.) au făcut ca, în cazul bibliotecilor universitare, o platformă care să îndeplinească toate funcțiile necesare să rămână mai degrabă un vis decât un obiectiv realizabil. A doua parte a articolului vorbește despre caracteristicile, avantajele și dezavantajele sistemelor modulare de bibliotecă și le prezintă drept posibile soluții, chiar dacă limitate, dar și despre instrumente care le permit bibliotecilor să aibă o oarecare libertate față de marile companii care produc software de acest tip. (M.C.)

De ce ar trebui ca bibliotecarii să folosească Wikipedia?

…este întrebarea la care găsim răspunsul într-un articol oferit de Elsevier, unde aflăm despre potențialul pe care enciclopedia îl are pentru cultura informației și libertatea de exprimare, precum și ca instrument de promovare a egalității. Articolul conține și trei sugestii pentru bibliotecari - includerea Wikipediei în programele de instruire a utilizatorilor, editarea de articole pentru enciclopedie și organizarea de maratoane de editare și se încheie cu un sfat la care merită cu siguranță să reflectăm: „Bibliotecarii nu ar trebui să editeze pagini despre propriile biblioteci - în acest caz vorbim despre un conflict de interese”. (M.C.)

Știință și informație

Când un articol plin de erori vorbește despre un subiect important

PressOne are un articol în două părți (Afacerea „premii pentru cercetare”) în care vorbește despre sumele plătite în mediul universitar pentru publicarea în reviste cu taxe de procesare și pentru recompensarea cercetătorilor. Deși abordează un subiect extrem de important (criteriile/lipsa criteriilor în funcție de care sunt recompensați cercetătorii care publică), autoarea face atât de multe confuzii elementare și transmite atât de multe informații eronate încât reușește cu brio să distrugă subiectul. În ordine aleatorie, câteva dintre erorile majore ale jurnalistei sunt:

• pune în legătură tipul de publicare (acces deschis) cu premierea cercetării (când, în fapt, premierea cercetării se face și pentru articole publicate clasic)

• confundă modelul de publicare în acces deschis - open access - cu știința deschisă - open science („O parte dintre cadrele didactice și cercetătorii angajați în cadrul universităților românești exploatează fără discernământ ceea ce se numește sistemul open access - știința deschisă”)

• face confuzii constante între reviste și edituri (ex. atunci când afirmă despre editura MDPI că a fost inclusă în Directory of Open Access Journals)

• lasă impresia că includerea într-o bază de date de tipul Directory of Open Access Journals implică o negociere 

• susține că accesul deschis înseamnă exclusiv plata pentru publicare (ignorând multitudinea de reviste cu acces deschis fără plată) și lasă impresia că această plată asigură publicarea: „Modelul de business al jurnalelor de tip open access, cum este și MDPI, e simplu: candidatul plătește taxa de publicare, exprimată în franci elvețieni, iar apoi articolul trece accelerat prin evaluare.” 

•  autoarea vorbește despre „megajurnalele de tradiție (uneori e nevoie de recomandarea unui laureat Nobel pentru a fi acceptat printre autori, n.red)” în condițiile în care nu există megajurnale „de tradiție”, toate fiind apariții recente, produse ale erei open access); probabil că se referă la megajurnalele apărute la edituri consacrate - și pretinde că acceptarea unui articol spre publicare într-o astfel de revistă se poate face prin recomandări de la laureați Nobel, o clară contradicție cu esența procesului de peer-review, fundamental în știință și pe care orice editură consacrată îl prezintă drept baza activității ei

• „Trebuie spus că valoarea unui articol științific publicat constă în numărul de citări”: numărul de citări arăta doar popularitatea, citările pot fi și negative iar manipularea citărilor este o realitate bine-cunoscută

• susține că indicele Hirsch se aplică lucrărilor științifice („e o măsurătoare scientometrică care se calculează în funcție de cât de citată de către alți autori este o lucrare”) când acesta, prin însăși formula sa matematică, este imposibil de calculat pentru articole, fiind în fapt destinat evaluării autorilor (este folosit și pentru evaluarea revistelor, dar mai rar)

• în plus, se amestecă modelul de publicare (în acces deschis sau în reviste cu acces închis) cu calitatea revistelor, sugerându-se constant că publicarea în acces deschis echivalează cu o calitate scăzută a articolelor.

Nu ne rămâne decât să ne bucurăm că evaluarea cercetării ajunge subiect de interes pentru presă, deși discuția e cam la același nivel cu unele dintre articolele publicate în numerele tematice pe care Dilema veche le-a dedicat bibliotecilor… (M.C.)

Către accesul deschis de diamant

Un nou model de acces deschis este în curs de definire, urmând să se adauge celor de aur (integral sau hibrid), verde și de bronz: accesul deschis de diamant, care caută să revină la principiile fondatoare ale mișcării open access. Dificultățile create de accesul deschis de tip gold bazat pe taxe de procesare (APC) după preluarea acestui model de către editurile comerciale, care au mutat presiunea financiară de pe umerii cititorilor pe cei ai autorilor, precum și exploatarea lui frauduloasă de către editurile și revistele predatory a determinat comunitatea științifică să caute o alternativă sustenabilă pentru comunicarea rezultatelor cercetării. În Planul de acțiune pentru accesul deschis de diamant (martie 2022), acesta este definit după cum urmează:

„(…) un model de publicare științifică în care revistele și platformele nu percep taxe nici autorilor și nici cititorilor. Accesul deschis de diamant este condus și deținut de comunitatea academică și servește o diversitate largă de comunități științifice, multilingve și multiculturale, în general de dimensiuni reduse.”

În Principles of Diamond Open Access Publishing: a draft proposal, directorul executiv al Coaliției S, Johan Rooryck subliniază că, dincolo de modelul de business care implică eliminarea oricărui cost pentru autori și cititori, accesul deschis de diamant poate fi caracterizat cel mai bine prin setul de valori și principii care-l definesc. Documentul menționat, elaborat de Rooryck, propune zece principii ale acestui model. (R.C.)

Demisie în masă de la o revistă Elsevier

Întregul board editorial al revistei Neuroimage (peste 40 de cercetători) și-a dat demisia ca urmare a deciziei Elsevier de a crește taxa de procesare (APC) a articolelor publicate în revistă până la aproximativ 3500 de dolari. Profesorul Chris Chambers, unul dintre cercetătorii care au demisionat a declarat că „Elsevier exploatează comunitatea academică, pretinzând profituri uriașe în timp ce adaugă puțină valoare științei”. Cei care au părăsit Neuroimage urmează să lanseze o revistă proprie, ceea ce ridică o problemă semnalată și de fostul redactor-șef al publicației editate de Elsevier: „Destul e destul. Prin migrarea întregului board editorial pentru a începe noul jurnal, luăm reputația cu noi”. Deși titlul revistei și indexările, factorul de impact etc. rămân la editură, în ce măsură mai putem vorbi despre aceeași revistă dacă toți cei care au adus-o la nivelul actual au plecat? Situația arată cât se poate de clar vulnerabilitatea modelului de afaceri al editurilor științifice comerciale și chiar o surprinzătoare imaturitate în business din partea Elsevier, companie care ar putea ajunge să piardă mult mai mult odată cu plecarea întregului board al revistei față de cât ar câștiga prin creșterea prețului APC-urilor. (M.C.)

Lupta împotriva științei false

O știre din revista Science prezintă lupta împotriva științei false pornind de la articolul unui neuropsiholog care a studiat incidența articolelor produse de „paper mills” în domeniul științelor biomedicale. Știrea de la Science vorbește și despre încercările asociației editurilor științifice (International Association of Scientific, Technical, and Medical Publishers - STM) de a crea un instrument digital capabil să identifice automat lucrările cu probleme. Totuși, diversele metode de identificare a lucrărilor provenite din „paper mills” sunt încă la început, având probleme mai ales în ceea ce privește cazurile „fals pozitive”; unii cercetători atrag atenția și asupra conflictului de interese în care se află editurile ale căror venituri depind (în sistemul de publicare bazat pe taxe de procesare a articolelor) în mod direct de acceptarea cât mai multor lucrări. (M.C.)

South Asia Open Archives trece de un milion de pagini 

Arhiva digitală la care JSTOR oferă acces liber a depășit un milion de pagini digitizate de surse primare de informații din zona Asiei de sud. Arhiva lansată în 2019 se bazează pe contribuții din partea a 28 de instituții, oferă acces la materiale în 27 de limbi (inclusiv engleză) și are o acoperire multidisciplinară, incluzând documente din sfera istoriei, științei, artelor etc. (M.C.)

Miscellanea

Cum geolocalizăm fotografiile?

Geolocalizarea unei fotografii este una dintre metodele care ne ajută să stabilim dacă imaginea respectivă este autentică sau trucată ori dacă contextul în care ne este prezentată sau interpretarea care o însoțește sunt cele corecte. Pe bine-cunoscutul site de investigații Bellingcat ni se prezintă un instrument de căutare în OpenStreetMap, o aplicație de cartografiere bazată pe filosofia și tehnologia wiki. De interes pentru cei preocupați de evaluarea informațiilor și verificarea faptelor. (R.C.)

Halucinațiile inteligenței artificiale

Platforma Streamlife ne facilitează o călătorie în „mintea” unui instrument AI de generare de conținut. Intitulat Inside the Mind of GPT: Unraveling the Hallucination Phenomenon in AI Text Generators, articolul analizează cauzele pentru care, uneori, modelele GPT devin excesiv de creative, producând texte care sunt foarte asemănătoare formal celor elaborate de om dar care sunt lipsite de sens sau nu se bazează pe fapte. Aceste „halucinații” au legătură cu modul în care un GPT este antrenat să învețe și cu natura datelor care sunt folosite pentru a-l antrena, iar înțelegerea cauzelor fenomenului este importantă atât pentru dezvoltatori cât și pentru cercetători sau simpli utilizatori, ne spune autorul/autoarea articolului, care semnează enigmatic „Streamlife staff writer” (care o fi vedeta de autor în acest caz? iată întrebarea!). (R.C.)

---

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)

Imaginea de pe copertă: Biblioteca Centrală a BM "B.P.Hasdeu" from Chisinau, Moldova, CC BY 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/2.0>, via Wikimedia Commons

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.