BiblioFeed #87

7 mai 2025

Vă invităm la vot! :-)

Biblioteci românești

Conferința Națională a ANBPR

Conferința Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice – BiblioNEXT: „Bibliotecile viitorului – laboratoare de testare și inovare” s-a desfășurat în perioada 28-29 aprilie 2025, la Sibiu. Alături de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), co-organizatori au fost Biblioteca Județeană ASTRA și Universitatea „Lucian Blaga” din localitate.

Din fotografiile pe care le-am putut vedea pe Facebook, deducem că numărul participanților - cel puțin al celor prezenți fizic (nu știm dacă evenimentul a fost transmis live online) - a fost unul mic, dezolant de mic, putem spune, ținând cont că un punct important din program a fost alegerea membrilor conducerii asociației pentru următorul mandat.

La momentul redactării acestor rânduri (seara zilei de 6 mai), pe site-ul ANBPR nu era încă disponibil rezultatul alegerilor, ci doar numele candidaților la diverse funcții. (R.C.)

Legea bibliotecilor: na-ți-o frântă, că ți-am dres-o

Aflăm dintr-o postare de pe Facebook a domnului Dan Matei că președintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaților, Mihail Neamțu, a comis următorul amendament la proiectul Legii bibliotecilor:

„creează și menține un sistem digital de evidență, utilizând inteligență artificială, implementat de toate bibliotecile județene și municipale din România prin care utilizatorii pot identifica prin conținut sintetic publicații din toate colecțiile bibliotecilor din România, cu respectarea legislației referitoare la drepturile de autor”

„E scris adânc!”, ar zice Jupân Dumitrache. Cititorii noștri, mai inteligenți decât ai lor (vorba celor de la Academia Cațavencu/Cațavencii), sunt invitați să ne împărtășească traducerea acestei ziceri.

Între timp, așteptăm cu nerăbdare amendamentele formulate de doamna Leana a lu’ Costel, zisă și Garcea, o altă personalitate culturală care face parte din numita comisie și, după rezultatul alegerilor de duminică, de ce nu?, o potențială viitoare ministră. (R.C.)

Investiții în clădirea BCU Cluj

Într-o postare de pe pagina de Facebook a BCU Cluj puteți vedea câteva cadre surprinse în timpul procesului de renovare a clădirii bibliotecii.

Proiectul „Renovare energetică a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” în vederea asigurării condițiilor de studiu și de păstrare și conservare a publicațiilor” este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). (R.C.)

Au început înscrierile pentru preadmiterea la masteratul „Gestionarea informației în societatea contemporană” (Facultatea de Litere, Universitatea din București)

Reamintim că pe 5 mai s-au deschis înscrierile pentru concursul de preadmitere la masteratul Gestionarea informației în societatea contemporană, program de studii organizat de Facultatea de Litere a Universității din București. La concurs se pot înscrie studenți ai facultății aflați în anul al III-lea sau absolvenți ai unui program de licență care doresc obținerea anticipată a unui loc pentru studii de masterat.

Pliantul de prezentare a programului de studii

Interviul este programat pe data de 19 mai, cu începere de la ora 12.

Ultima zi de înscriere este 14 mai. Detalii privind modalitatea de înscriere sunt disponibile aici. (R.C.)

Gala Bibliotecarilor, la Chișinău

În data de 30 aprilie, primăria capitalei Republicii Moldova, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, a organizat Gala Bibliotecarilor, un eveniment care înțelegem că este unul de tradiție. În cadrul galei, au fost acordate premii și distincții bibliotecarilor din instituțiile orașului, cât și unor biblioteci sau compartimente ale acestora care s-au remarcat prin activități deosebite.

Încă o dată, se dovedește, prestigiul profesional al colegilor de dincolo de Prut nu este unul care poate fi ignorat, iar cuvintele de apreciere din partea reprezentantului primăriei, viceprimarul Angela Cutasevici, nu fac decât să întărească această idee:

„Astăzi vorbim despre acei oameni care mențin vie legătura dintre comunitate și carte, oameni discreți, dar atât de valoroși pentru acest oraș. Ei ne fac municipiul implicat, cu soluții, activități pentru cei mici, dar și pentru cei mari. Respect, admirație și tot sprijinul nostru pentru eforturile pe care le faceți pentru dezvoltarea comunitară.”

Felicitări! (R.C.)

O emoționantă profesiune de credință

Platformele de socializare nu sunt gazde primitoare doar pentru selfie-uri, fotografii cu pisici, citate motivaționale atribuite cui nu le-a scris, știri false și alte bazaconii. În acest amalgam deseori deconcertant, în acest cor de voci disonante, poți descoperi, din fericire, și perle de autenticitate, care te fac să întrevezi omul din spatele ecranului și să te bucuri că ai avut acces, măcar virtual, la o mică parte din sufletul și trăirile lui.

Cu acordul autoarei, doamna Alexandra Barbu, fostă bibliotecară în Segarcea (Dolj), redăm mai jos mărturia sa profesională, pe care am descoperit-o sub forma unui comentariu la o postare de pe pagina de Facebook a Bibliotecii Metropolitane din București:

Am fost bibliotecar 43 de ani în aceeași bibliotecă. Am găsit aproximativ 23.000 de cărți, am lăsat cam 45.000. Când am intrat în biblioteca, ultimul număr de inventar era cam la 39.000, când am plecat ajunsese pe la 87.000. În cei 43 de ani de activitate intrase în bibliotecă un număr aproape dublu de cărți și scosesem din evidență cam tot atâtea.

Cea mai mare bucurie: sclipirea din ochii copiilor când le puneam în mână cartea căutată. Cea mai mare durere: dezinteresul autorităților față de Bibliotecă! 43 de ani de luptă pentru a avea bani pentru dezvoltarea colecțiilor, pentru lemne de foc, pentru mături și mai apoi aspirator, pentru mașină de scris și mai târziu calculator. Eu le ceream, ei refuzau și iar ceream și iar mă refuzau și tot așa, până când, ca să scape de mine, îmi dădeau!

Momentele cele mai de preț: lansările de carte și întâlnirile cu scriitorii.

Clipa în care am știut că am reușit: ziua în care o bunica a „participat” la nunta nepoatei, în Italia, prin intermediul unui calculator din Centrul nostru de Internet.

Deși mândria este un păcat, am fost mândră când un copil a spus că sunt „legina călțilol” sau când altul a spus că biblioteca se numește „tanti Sanda”.

În anii de după Revoluție, concediul mi-l făceam doar pe statul de plată, iar eu mergeam zilnic la bibliotecă, chiar și în zilele libere. Singurele zile în care nu eram la bibliotecă erau cele în care nu mă aflam în localitate. Am fost „bolnavă de bibliotecă” și încă sunt! Mi se întâmplă, când merg la bibliotecă, să mă trezesc că iau cărțile aduse de cei câțiva cititori care-i mai trec pragul și să le pun la raft, să iau cheia de la o vitrină și să mai așez cărțile sau obiectele din ea...

Am mutat biblioteca în patru clădiri! Îmi amintesc fiecare cuișor bătut, fiecare perete pe care l-am văruit, fiecare cotă de raft stabilită. Nu este bucurie mai mare decât să vezi cum o clădire goală prinde viață, devine o bibliotecă organizată științific după norme biblioteconomice, că ești creatorul ei, dezvoltatorul ei, păstrătorul ei.

Mi-ar fi plăcut ca fiica mea să mă urmeze. Dar nu a fost să fie. În schimb, am ajutat să se îndrepte spre aceasta profesie o nepoată care a fost bibliotecar la Institutul Goethe, fiica unei prietene să ajungă bibliotecară la Biblioteca Facultății de Drept din Craiova, iar două foste colege, care au debutat alături de mine în această profesie, să plece în biblioteci de rang mai înalt, ca bibliotecare. Toate patru au urmat studii de specialitate - trei, studii postuniversitare de biblioteconomie, iar una cursurile de la Bușteni.

În acest lung drum, am întâlnit oameni care m-au ajutat să mă formez profesional, care mi-au fost modele pe care le-am urmat.

Am „prins” biblioteca tradițională când catalogul era pe fișe, dar și biblioteca modernă în care, prin Portalul Informațional al Județului Dolj, am lăsat biblioteca deschisă pentru cei care vor să-i treacă pragul în mod virtual.

Am iubit, deopotrivă, clasificarea zecimala, descrierea bibliografică și introducerea cărților în catalogul online. Am fost regizor, instructor de dansuri, textier pentru brigada artistică, artizan, om de serviciu. Am și greșit mult în această profesie. Cea mai mare greșeală: atunci când am decis să mai lucrez 3 ani peste limita de vârstă. Eram ca un musafir nepoftit, ca un lucru inutil.

Sfatul cel mai bun pe care l-am primit: acela de a nu mă implica politic, primit de la domnul prof. Marcel Ciorcan, căci, spunea dânsul: „primarii vin și pleacă, dar tu trebuie să rămâi.”

Am avut o profesie care m-a împlinit, o profesie care mi-a dat mult și multe! A fi bibliotecar într-o bibliotecă mică înseamnă a fi bibliotecar complet, căci trebuie sa știi să le faci pe toate, de la achiziție și până la scoaterea din inventar, de la planificare și până la activități culturale. Viața printre cărți a fost minunată! A fost visul unei fetițe dintr-un sat oltenesc, în anul în care s-au desființat facultățile de biblioteconomie. Îmi sună încât în urechi răspunsul profesorului când a auzit dorința mea: „Nu mai ai cum, s-a desființat facultatea asta!”

În octombrie vor fi 5 ani de când am ieșit din lumea bibliotecilor. Dar nu m-am rupt de ea. Vă urmăresc, văd schimbările care se produc, mă bucură reușitele voastre, mă dor greutățile cu care vă confruntați.

Poveste? Nu, doar o viață trăită printre cărți, cu bucurii și tristeți, cu împliniri și neîmpliniri.

Iertați-mi această lungă mărturisire. Vorbesc pentru prima dată despre mine! Nu am fost și nici nu sunt un bun orator! […]

Ca o concluzie:

Fiecare zi în bibliotecă a fost pentru mine o odă a bucuriei!

Bucurați-vă, pentru că aveți cel mai frumos loc de muncă!

Multe-ar fi de învățat dintr-o asemenea profesiune de credință, dacă vremurile și oamenii ar mai avea răbdare. (R.C.)

Oportunități de angajare

Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de bibliotecar disponibile în următoarele instituții:

• Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din București;

• Casa de Cultură din Tecuci.

(R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Ce a mai făcut Trump?!

Continuăm rubrica noastră (ne întrebăm și noi până când…) cu o știre despre Haskell Free Library, biblioteca aflată pe granița dintre SUA și Canada despre care am scris și noi în două rânduri (aici și aici).

Haskell Free Library (sursa: Reubenzadeh, CC0, via Wikimedia Commons)

Dacă până acum biblioteca era un loc în care cetățenii ambelor țări puteau să intre și să se bucure de întregul spațiu în mod liber, începând cu 1 octombrie cetățenii din Canada vor avea o serie de restricții venite ca urmare a planului administrației Trump de a securiza frontierele (în fața hoardelor sălbatice de cititori canadieni care returnează cărțile cu întârziere și murdărite cu sirop de arțar). (M.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

BEST Letters 2025 - ediția a XII-a

Bucharest Student Letters Colloquia, eveniment științific studențesc organizat de Facultatea de Litere a Universității din București, găzduiește în perioada 10-11 mai 2025 participanți din numeroase centre universitare (București, Cluj, Timișoara, Iași, Suceava, Sibiu, Baia Mare, Craiova).

Afișul evenimentului (sursa)

În cadrul secțiunii Științe ale informării și documentării, sâmbătă, 10 mai, studenți de la programele de studii Științe ale informării și documentării (SID - licență) și Gestionarea Informației în Societatea Contemporană (GISC - master) din cadrul instituției-gazdă vor prezenta următoarele lucrări:

-În cadrul panelului „Tendințe în dezvoltarea serviciilor de bibliotecă”:

• 11.15-11.35: Ioana-Alexia CRISTEA (SID III), Accesul deschis la literatura științifică: impact și perspective în peisajul editorial românesc

• 11.35-11.55: Dana ZAHARIA (GISC II), Modele de promovare a bibliotecilor în social media: fenomenul bookstagram

• 12.15-12.35: Andreea-Teodora COJOCARU (SID II), Cultura organizațională şi analiza implementării inteligenței artificiale în bibliotecile universitare

-În cadrul panelului „Actualizarea dimensiunii educaționale a structurilor infodocumentare”:

• 15.00-15.20: George Valentin UNGUREANU (SID III), Sala de clasă extinsă. Rolul CDI-ului în redefinirea spațiului educațional

• 15.20-15.40: Alice Gabriela COJAN (SID III), Gamificarea în bibliotecile școlare din România. Oportunități, provocări și implicații pentru știința informării

• 15.40-16.00: Simona-Maria FILIP (GISC II), Învățare imersivă prin jocuri și cărți interactive: o nouă dimensiune a educației

• 16.00-16.20: Diana BUDACA (GISC I), Utilizarea jocurilor pentru antrenarea gândirii critice și dezvoltarea discernământului informațional

-În cadrul panelului „Biblioteca - laitmotiv în societatea cunoașterii”:

• 17.15-17.35: Ana-Maria Cristina CONSTANTIN (SID III), Feminismul și principiile sale în contextul activității de bibliotecă

• 17.35-17.55: Cosmina Andreea VOICU (SID II), Managementul cunoașterii și învățarea organizațională în biblioteci

• 17.55-18.15: Alexia-Mihaela COMAN (SID I), Bibliotecile muzicale în epoca digitală

Programul complet al colocviului urmează să fie afișat este disponibil pe site-ul Facultății de Litere.

Cum audierea comunicărilor este deschisă oricărei persoane interesate, vă invităm să participați la lucrările acestei secțiuni, care se vor desfășura în sala 205 a Facultății de Litere (aripa dreaptă, etajul 2). (R.C.)

Conferință gratuită despre inteligența artificială și biblioteci

Editura Sage organizează pe 21 mai Librarian Leadership on the AI Frontier: Librarian Futures Virtual Summit, un eveniment gratuit dedicat bibliotecarilor interesați de inteligența artificială.

Imagine generată de ChatGPT

Summitul este organizat în două sesiuni: prima tratează probleme ce țin de bibliotecile științifice în general, iar cea de-a doua este dedicată metodelor de amplificare a impactului bibliotecii în spațiul inteligenței artificiale. Participarea necesită înregistrare. (M.C.)

Webinar RLUK în cadrul seriei „Research Shift Programme” (RSP)

Research Shift Programme (RSP) este o nouă serie de evenimente online organizate de RLUK (Research Libraries UK), concepută pentru a sprijini bibliotecarii, arhiviștii, profesioniștii din domeniul informațiilor și din sectorul galeriilor, bibliotecilor, arhivelor și muzeelor (GLAM) să se implice activ în cercetare.

În data de 13 mai 2025, sub umbrela acestui program, RLUK va organiza webinarul cu tema Overcoming Structural Barriers („Depășirea barierelor structurale”). Evenimentul urmărește să identifice și să abordeze provocările legate de depășirea barierelor structurale care stau în calea implicării în cercetare, inclusiv politicile instituționale, limitările financiare și problemele de recunoaștere. Această sesiune va evidenția strategiile instituționale de succes folosite pentru depășirea acestor obstacole și va pleda pentru un sprijin mai mare acordat bibliotecilor, arhivelor și sectorului mai larg al patrimoniului cultural.

Fie că sunteți un cercetător la început de carieră, un bibliotecar sau un arhivar interesat să contribuie la cercetarea științifică sau un profesionist cu experiență care dorește să își extindă implicarea în cercetare, acest program oferă perspective valoroase, conexiuni și oportunități de dezvoltare profesională.

Webinarul va avea o durată de 90 de minute și va include, de asemenea, o discuție deschisă pentru a oferi participanților posibilitatea de a împărtăși cu ceilalți propriile bariere și provocări structurale. (BNaR)

Europeana organizează o nouă ediție a „Digital Storytelling Festival”

Ca în fiecare an, Europeana organizează, în perioada 13-14 mai 2025, o nouă ediție a evenimentului Digital Storytelling Festival, care încurajează profesioniștii din domeniul patrimoniului cultural, educatorii, creativii și studenții din Europa și nu numai să își îmbunătățească abilitățile de povestitori și să spună povești care explorează cultura.

Organizatorii speră să inspire participanții să creeze conexiuni între artă, cultură și istorie, pe de o parte, și lumea contemporană, pe de alta. (BNaR)

Apel de lucrări - Semantic Web in Libraries Conference (SWIB25)

Ajunsă la a 17-a ediție, conferința SWIB25, organizată de ZBW – Leibniz Information Centre for Economics și North Rhine-Westphalian Library Service Centre (hbz), se va desfășura în perioada 17-19 noiembrie 2025, în format online, pentru a asigura participarea unui număr cât mai mare de persoane.

Conferința are ca focus Linked Open Data (LOD) în biblioteci și organizații conexe. Subiectele discuțiilor și atelierelor vor gravita în jurul datelor deschise, al conectării datelor și al creării de instrumente și software pentru diferite scenarii de implementare a LOD. Aceste domenii de interes sunt completate de prezentări de proiecte de cercetare în domeniul științelor aplicate.

Se acceptă propuneri pentru două formate:

• prezentări (20 minute plus 5 pentru Q&A);

• ateliere practice sau tutoriale (maximum 4 ore, inclusiv pauzele) - tutorialele introductive sunt binevenite.

Deadline pentru trimiterea propunerilor: 23 mai 2025. (BNaR)

Publicații și alte resurse de specialitate

Call for papers - revista „Lectura”

Lectura este revista Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, revistă publicată on-line, cu apariție anuală.

În vederea publicării numărului următor al revistei, nr. 4(46) pe anul 2025, comitetul editorial vă invită să contribuiți cu lucrări care tratează subiecte încadrabile într-una din ariile tematice ale revistei: biblioteconomie și științele informării; istoria bibliotecilor, cărții și a lecturii; istorie locală.

Așteptăm să vă exprimați intenția de colaborare până la data de 30 mai 2025, printr-un mesaj trimis la adresa lectura[at]bjc.ro. Termenul de predare a contribuțiilor dumneavoastră este 15 septembrie 2025.

Normele de redactare și publicare, precum și normele deontologice, pot fi găsite pe pagina revistei de pe site-ul bibliotecii. Pentru lămuriri suplimentare, vă stăm la dispoziție la adresa de e-mail lectura[at]bjc.ro.

(Text preluat de pe site-ul revistei)

Declarația IFLA privind drepturile de autor și inteligența artificială

Declarația IFLA privind drepturile de autor și inteligența artificială (IFLA Statement on Copyright and Artificial Intelligence (AI)), dată publicității în 29 aprilie 2025, a fost elaborată de Comitetul consultativ privind drepturile de autor și alte aspecte juridice, în colaborare cu Grupul de interes special dedicat inteligenței artificiale și cu alte persoane.

„Datorită capacității lor de a reglementa modul în care informațiile sunt accesate, utilizate, partajate și create, legile privind drepturile de autor pot avea un rol major în a decide nu doar modul în care sunt formate noile modele de inteligență artificială, ci și modul în care acestea pot fi utilizate. Ținând cont de ambițiile extinse ale bibliotecilor - și de rezervele pe care acestea le au - cu privire la inteligența artificială, o nouă declarație IFLA, pregătită de Comitetul consultativ privind drepturile de autor și alte aspecte juridice și aprobată de Consiliul de conducere, stabilește recomandări atât pentru guverne, cât și pentru biblioteci.”

În comunicatul de presă ce însoțește lansarea Declarației, IFLA face o serie de precizări cu privire la necesitatea emiterii unui astfel de document:

• Pentru biblioteci, IA aduce atât posibilități interesante de a face mai mult cu informațiile și cunoștințele deținute, cât și întrebări cu privire la modul de aplicare a principiilor agreate de-a lungul timpului la această nouă tehnologie.

• IFLA, alături de alți actori din domeniul bibliotecilor, desfășoară o activitate valoroasă pentru a elabora orientări și sugestii pentru bibliotecari cu privire la modul în care pot lucra cu IA.

• Cu toate acestea, IFLA susține că, dincolo de aplicarea propriilor coduri de etică și practică, legile pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra dezvoltării IA, precum și asupra utilizării sale. Dreptul de autor este unul dintre cele mai importante tipuri de legi în acest domeniu și a fost în centrul unor dezbateri intense în multe țări, precum și în diferite contexte ale Organizației Națiunilor Unite.

(BNaR)

Politici privind inteligența artificială în biblioteci

The Digital Librarian vorbește despre nevoia generală de politici în bibliotecă - și de actualizare a acestora la noile realități - cu precădere în domenii cu potențial de schimbare rapidă, precum tehnologia. În particular, este vorba despre relația cu inteligența artificială (IA), pentru care politicile instituționale vor juca un rol esențial.

Politicile bine gândite pot oferi cadrul necesar pentru ca bibliotecile să folosească IA în mod responsabil și eficient. Este subliniată necesitatea de a elabora asemenea politici atât pentru utilizatori, cât și pentru bibliotecari. În cazul celor din urmă, niște reglementări clare îi pot ajuta să utilizeze instrumentele IA în deplină cunoștință de cauză, fiindu-le clar ceea ce este permis sau recomandat. O astfel de politică ar trebui să includă:

• O definiție clară a IA, deoarece modul în care este înțeles acest concept diferă de la o persoană la alta;

• Reguli privind securitatea datelor (ex. interzicerea partajării datelor de autentificare);

• Neutilizarea informațiilor personale și a altor date care nu sunt disponibile publicului;

• Utilizarea doar a instrumentelor IA verificate și aprobate (i.e. a celor dintr-o listă întreținută și revizuită periodic de bibliotecă) și evitarea celor de origine îndoielnică;

• Stabilirea cazurilor permise și nepermise de utilizare (de exemplu, dacă este acceptabil să se folosească un text generat în întregime de IA, fără intervenție umană și dacă este necesară atribuirea).

Sunt oferite și două exemple de asemenea politici, elaborate de biblioteci publice din din New York și Wisconsin (M.C., R.C.)

Library Systems Report 2025

La începutul acestei luni, Marshall Breeding și-a publicat tradiționalul raport anual cu privire la evoluțiile de pe piața sistemelor de bibliotecă. Cum multe asemenea produse sunt comercializate și în România - în raport sunt menționate numele familiare ale unor companii precum Ex Libris, Softlink, EBSCO Information Services, ProQuest sau Clarivate - iar acoperirea sa se dorește globală, nelimitându-se la produse americane, recomandarea de lectură este justificată. (R.C.)

Sesiune de aplicații în cadrul programului „The Europe Challenge”, ediția 2025/26

European Cultural Fundation lansează ediția 2025/26 a programului The Europe Challenge, program ce dă posibilitatea bibliotecilor și comunităților în care activează să abordeze cele mai presante provocări sociale, digitale și climatice din prezent prin colaborarea transfrontalieră la nivel european. Bibliotecile au fost considerate întotdeauna coloana vertebrală a comunităților - oferind acces la cunoștințe fiabile, permițând persoanelor să își exprime preocupările și creând legături durabile. Acum, mai mult ca oricând, bibliotecile se transformă în centre dinamice de implicare comunitară, unde oamenii se reunesc pentru a consolida democrația de la zero.

Programul The Europe Challenge 2025/26 oferă bibliotecilor și grupurilor comunitare participante următoarele oportunități:

• Finanțare de până la 10.000 EUR pentru implementarea unui proiect propus (opțional).

• O serie de ateliere online și în persoană și sesiuni de mentorat.

• Oportunități suplimentare de schimb de experiență, participare la rețele și călătorii.

Din 2020, 96 de biblioteci și comunități din 26 de țări au participat la acest program, implementând proiecte vitale de care au beneficiat peste 150 000 de europeni de toate vârstele și categoriile sociale.

Criterii de eligibilitate

• Formularul de cerere trebuie completat în limba engleză, fără a lăsa nicio întrebare fără răspuns.

• Solicitanții trebuie să indice un partener principal care să primească finanțarea solicitată și acordată. În mod normal, acesta este biblioteca, dar dacă acest lucru nu este posibil, grupul comunitar poate fi desemnat ca partener principal (a se vedea ghidul).

• Cel puțin unul dintre co-aplicanți trebuie să fie înregistrat ca persoană juridică. Ambii co-aplicanți trebuie să fie reprezentați de persoane fizice care au cel puțin 18 ani.

• Propunerile care implică partide politice sau organizații afiliate partidelor politice (sindicate, grupuri de lobby, finanțatori de campanii etc.) în calitate de parteneri asociați nu sunt eligibile.

• Solicitanții trebuie să pună în aplicare condiții de lucru echitabile și o guvernanță transparentă în ceea ce privește personalul de proiect, liber-profesioniștii, voluntarii și furnizorii de servicii.

• Este necesară cunoașterea limbii engleze pentru a participa pe deplin la program.

• Nici biblioteca, nici comunitatea aleasă nu au participat la edițiile anterioare ale programului The Europe Challenge.

Criterii de selecție

Pe lângă abordarea uneia dintre cele trei teme prioritare (social, digital, ecologic), propunerile vor fi selectate în funcție de următoarele criterii de selecție:

• Relevanță locală - propunerea abordează o provocare urgentă atât pentru bibliotecă, cât și pentru comunitatea locală. Implicarea suplimentară a administrației locale sau a altor instituții locale este încurajată, dar nu obligatorie.

• Creativitate - propunerea prezintă modalități noi, creative și inovatoare de a aborda o provocare locală.

• Inclusivitate - propunerea reflectă ambițiile comune ale profesioniștilor din biblioteci și ale membrilor comunității.

• Reproducere la scară - propunerea este pusă în aplicare la nivel local, dar are potențialul de a fi extinsă în altă parte.

• Sustenabilitatea climatică - propunerea întruchipează o înțelegere convingătoare a tranziției echitabile și ecologice („juste”) în Europa.

• Relevanța europeană - propunerea respectă valorile europene ale democrației, transparenței și incluziunii. Ea contribuie la un sentiment european pozitiv și la solidaritate în ceea ce privește provocările sociale, digitale și ecologice comune.

• Impact - propunerea este capabilă să explice (și să cuantifice) impactul pozitiv asupra oamenilor și/sau asupra mediului (trans)local.

Deadline pentru primirea aplicațiilor: 29 mai 2025, ora 12:00 (CEST) (BNaR)

Știință și informație

„Hoții” de reviste științifice

Revista Nature prezintă un studiu (disponibil sub formă de preprint în Zenodo) despre companii care cumpără reviste prestigioase și apoi le transformă în reviste prădătoare. Autorii articolului au identificat 36 de reviste indexate în Scopus și Web of Science care erau deținute inițial de edituri serioase de tipul Elsevier, Palgrave Macmillan și care au fost achiziționate de firme noi apărute și fără experiență în publicarea științifică. Toate aceste reviste au trecut apoi printr-un proces de introducere sau creștere a taxelor de publicare concomitent cu renunțarea la standardele de peer-review și publicarea unui număr din ce în ce mai mare de articole.

Deși numărul publicațiilor cu probleme identificate în studiu este mic, o eventuală continuare a acestor practici ar putea cauza probleme serioase mai ales acelor cercetători obișnuiți să publice în anumite reviste despre care știu că sunt de calitate, dar pe care nu le mai verifică. (M.C.)

Ghiduri pentru editorii de reviste științifice

Scholastica, producător de software pentru managementul publicațiilor științifice, oferă pe blogul său o serie de ghiduri utile celor care lucrează în domeniul publicării științifice.

Un astfel de ghid este cel care prezintă importanța și modul de implementare a peer-review-ului structurat în cadrul revistelor științifice. Principala diferență dintre acest tip de evaluare și peer-review-ul „tradițional” vine din faptul că, în cazul peer-review-ului structurat, evaluatorii primesc o serie de întrebări referitoare la manuscris la care trebuie să răspundă. Aceste întrebări au rolul de a asigura un caracter comprehensiv și consistent al evaluării, ajutând totodată evaluatorul să se concentreze pe aspectele considerate cele mai importante de către revistă.

Alte articole interesant de pe același blog vorbesc despre aspecte precum modalități de creștere a impactului revistelor, indexarea în DOAJ și indexarea în Web of Science. (M.C.)

Miscellanea

„Laser, frate!”

A trecut ceva vreme de la scandalul legat de laserul de la Măgurele, dar specialiștii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației lucrează de zor. Cea mai recentă frontieră a științei pe care au depășit-o? Un „material compozit revoluționar pe bază de apatită, lignină și uleiuri esențiale (tămâie și mir), cu proprietăți antibacteriene, antiinflamatoare și anticanceroase.”

Pentru cei curioși, există această pagină, care spune fix nimic științific despre pretinsul material revoluționar pe bază de tămâie și mir. Lipsește orice trimitere la un articol științific publicat într-o revistă serioasă, un raport de cercetare, o metodologie măcar. Cine știe, poate chiar s-a produs o descoperire revoluționară. Problema e că știința se face pe dovezi, iar „ce poate fi afirmat fără dovezi, poate fi respins fără dovezi” (briciul lui Hitchens).

Așteptăm dovezile, cu lămâia (nu tămâia!) lângă. (M.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

Imaginea de pe copertă: Der Zeitungsleser by Harald Otto (1928-) - Museum Schloss Moritzburg Zeitz, Germany - CC BY-NC-SA (sursa: Europeana).

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.