BiblioFeed #64
8 aprilie 2024
Ne-a șoptit o vrăbiuță zglobie și guralivă, sub protecția anonimatului, că Asociația Bibliotecarilor din România a revenit la sentimente mai bune față de masa membrilor săi și a decis să pună în discuția Adunării Generale modificările propuse pentru statut. Cu alte cuvinte, a decis să procedeze așa cum am argumentat și noi, în BiblioFeed (vezi #61 și #62), că ar fi statutar.
După acest moment de semi-normalitate (până în prezent, asociația nu a făcut totuși niciun efort să clarifice în mod public situația, așa cum ar fi fost de așteptat după apariția reacțiilor și întrebărilor cu privire la urgența modificării statutului), trebuie să spunem că, în esență, discuția nu e despre ABR - ea merge sau ar trebui să meargă dincolo de acest subiect. E o oportunitate pentru a reflecta cu privire la importanța implicării, la puterea și obligația pe care o are fiecare dintre noi să (re)acționeze în fața arbitrariului, a nedreptății și chiar a erorilor produse cu cele mai bune intenții dar care pot avea consecințe grave. Deși, din cauza multelor dezamăgiri acumulate de-a lungul timpului, poate că suntem tentați să spunem „oricum nu contează”, realitatea ne demonstrează deseori contrariul - trebuie doar să avem ochi să vedem mai micile sau mai marile victorii datorate celor care luptă pentru principii și să-i mai închidem în fața înfrângerilor pe care, din fatalism mioritic, înclinăm să le fetișizăm. Victoriile, mai mici sau mai mari, mai puține sau mai multe, nu vin niciodată de la cei care stau pe margine și doar privesc confruntarea.
Acestea fiind zise, avem bucuria să anunțăm că în jurul BiblioFeed s-a construit până în acest moment o comunitate de peste 600 de abonați care, alături de cei care ne citesc direct pe site, au generat în ultimele 30 de zile mai mult de 2.300 de vizualizări ale newsletter-ului nostru - ceea ce, evident, ne încurajează să continuăm acest proiect.
Biblioteci românești
10 ani de programe de dezvoltare a competențelor la Chișinău
Am semnalat frecvent în paginile BiblioFeed activități desfășurate și evenimente organizate de colegele și colegii noștri din Basarabia. În urmă cu mai puțin de două săptămâni, am avut oportunitatea de a ne convinge la fața locului de implicarea și profesionalismul lor. Împreună cu Nicolaie Constantinescu, am trecut Prutul pentru a onora invitația adresată de directoarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, Mariana Harjevschi, și am participat la evenimentul de celebrare a unui deceniu de activitate a centrului de formare continuă a bibliotecarilor Campusul Competențelor, care s-a desfășurat în perioada 26-28 martie 2024.
Astfel, pe 28 martie am participat la conferința Dezvoltarea profesională continuă – un deceniu de învățare și creștere, unde cei trei participanți din România au susținut prezentările de mai jos.
Programul zilei de 28 martie a inclus și o discuție pe marginea cărții Evaluarea informațiilor din mediul online: nu crede și cercetează de Robert Coravu, moderată de dr. hab. Nelly Țurcan, coordonatoarea Campusului Competențelor din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.
Pe parcursul scurtei noastre experiențe profesionale de la Chișinău ne-au surprins în mod plăcut, între altele, numărul și diversitatea tematică a cursurilor de formare organizate în cadrul Campusului Competențelor, calitatea discursului și pasiunea cu care vorbitoarele și vorbitorii din biblioteci mai mici sau mai mari de pe teritoriul republicii-surori și-au prezentat realizările.
Cum spuneam, impresiile bune pe care ni le-am format urmărindu-i (și deseori admirându-i) de la distanță pe colegii din Basarabia ne-au fost confirmate în mod nemijlocit, ceea ce ne îndreptățește să (re)afirmăm că nu doar ei au ce învăța din experiența specialiștilor din România: implicarea, dăruirea și seriozitatea cu care bibliotecarii din Republica Moldova își onorează profesia reprezintă un exemplu demn de urmat. (R.C.)
Documentar despre New York Public Library în cadrul festivalului One World Romania
Programul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania, ajuns la cea de-a șaptesprezecea ediție, include în acest an proiecția filmului Ex Libris: The New York Public Library (2017), care va fi urmată de o discuție cu Dragoș Neagu (ANBPR/Biblioteca Județeană „P. Istrati” Brăila), Ioana Crihană (ANBPR) și Robert Coravu (Universitatea din București) moderată de jurnalista Alexandra Florescu. Evenimentul va avea loc la cinema Union joi, 11 aprilie, cu începere de la ora 11.30 și se desfășoară în contextul proiectului Documentare la bibliotecă. Intrarea publicului este liberă. (R.C.)
Grevă japoneză în fața realităților românești
După ce în numărul trecut arătam că măririle salariale anunțate de ministra culturii nu sunt considerate suficiente de angajații din muzee și din bibliotecile publice, iată că pe 4 aprilie aceștia, reuniți sub cupola Federației Sindicale CULTURMEDIA au început „seria de acțiuni de protest față de situația dramatică în care se află această categorie socio-profesională” printr-o grevă japoneză. Cuiul lui Pepelea este ordonanța 128/2023 prin care, între altele, s-au acordat măriri salariale angajaților din învățământ, inclusiv bibliotecarilor din această rețea, care au statut de cadre didactice auxiliare, creându-se din nou dezechilibre în privința veniturilor angajaților din diferitele tipuri de biblioteci. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Învățături după pățania British Library
Incidentul cibernetic care a afectat British Library și despre care am scris într-un număr anterior al BiblioFeed poate fi o bună oportunitate de învățare pentru biblioteci și alte instituții culturale mai ales acum, după ce a apărut analiza incidentului de securitate cibernetică. Cei care nu au timp să parcurgă cele 18 pagini ale raportului pot citi rezumatul lui Simon Bowie de pe blogul London School of Economics, unde se atrage atenția asupra pericolelor care pândesc bibliotecile din lumea întreagă și se explică apariția incidentului cibernetic printr-o combinație de factori precum externalizarea unor servicii IT, subdimensionarea departamentului IT și neînlocuirea la timp a specialiștilor angajați de bibliotecă. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Toate drumurile duc la Roma: bibliotecile naționale pe drumul către sustenabilitate
În ultimul timp se vorbește mult despre sustenabilitate, un concept cu multiple fațete ce poate fi privit din diferite perspective.
CENL (The Conference of European National Librarians) consideră că bibliotecile naționale sau bibliotecile în general au de jucat un rol crucial în susținerea și promovarea sustenabilității. Pentru a sublinia acest angajament, Adunarea Generală Anuală CENL din 2023, desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a Franței, a avut ca temă sustenabilitatea. Pentru a veni în sprijinul tuturor bibliotecilor interesate de această temă, CENL a lansat publicația All Roads lead to Rome or: National Libraries on their ways to sustainability, care reunește unele dintre prezentările susținute la această reuniune.
Publicația, care poate fi descărcată gratuit, oferă o perspectivă asupra eforturilor în direcția implementării de proiecte sustenabile realizate de bibliotecile naționale europene și își dorește să inspire și pe alții să urmeze această cale. (BNaR)
A treia ediție a catalogului „The World Through Picture Books”
Secțiunea IFLA Libraries for Children & Young Adults (C&YA) a lansat ediția a treia a publicației The World Through Picture Books catalogue, o resursă extraordinară dezvoltată de bibliotecari pentru bibliotecari, care poate fi descărcată din depozitul digital al IFLA.
Conform autorilor publicației, „încurajarea copiilor să citească literatură diversă, inclusiv din alte țări, promovează înțelegerea internațională și încurajează deschiderea minții către perspective și puncte de vedere multiple.”
The World Through Picture Books, ed. a 3-a este un catalog digital care prezintă informații despre 530 de cărți ilustrate, scrise în 37 de limbi și publicate în 57 de țări, cu linkuri către edituri, alte organizații relevante și către înregistrările lor din WorldCat. Această ediție a fost dezvoltată și coordonată de grupul de lucru cu același nume din cadrul secțiunii IFLA C&YA și permite bibliotecarilor și experților în literatură pentru copii de pretutindeni să identifice și să acceseze titluri de calitate pentru propriile colecții.
Cărțile oferă noi conexiuni pentru copii și familii prin intermediul literaturii, culturii și limbii. Pe lângă cărțile prezentate, catalogul include numeroase idei din care bibliotecarii se pot inspira în fructificarea acestei publicații, precum și exemple de activități pentru copii.
În această ediție, România este reprezentată de zece cărți, alese cu sprijinul și în baza consultării bibliotecarilor specializați din secții și biblioteci pentru copii. (BNaR)
„CulturEU Funding Guide” – un instrument util pentru identificarea oportunităților de finanțare
Prin intermediul instrumentului interactiv CulturEU Funding Guide, Comisia Europeană dorește să faciliteze accesul la oportunitățile de finanțare ale Uniunii Europene disponibile pentru sectoarele culturale și creative în perioada 2021-2027. Scopul lui este să ajute actorii din aceste sectoare să identifice cele mai potrivite surse de sprijin financiar din partea UE pentru proiectele lor.
Cum funcționează: bifați răspunsul la o serie de întrebări referitoare la sectorul în care lucrați, la tipul de organizație și tipul de sprijin pe care îl căutați. Rezultatele vă vor permite să identificați sursele de finanțare relevante și apelurile disponibile care vi se potrivesc cel mai bine.
Rezultatele vor fi însoțite de bugetele disponibile, de procesul de aplicare pentru fiecare sursă de finanțare și de un link către programul sau apelurile de propuneri respective. (BNaR)
Proiecte selectate în cadrul programului „The Europe Challenge”
Organizatorii programului The Europe Challenge, inițiat de European Cultural Foundation (ECF) și susținut financiar de Fondazione Cariplo, Scottish Library and Information Council și Arts Council England, au anunțat selectarea în cadrul ediției din 2024, care s-a desfășurat sub tema Libraries, Communities and Democracy, a 55 de proiecte depuse de biblioteci din 24 de țări, printre care și România.
Această ediție a programului și-a propus să caute soluții pentru diverse provocări cu care se confruntă locuitorii Europei, cum ar fi izolarea socială, inegalitatea, dezinformarea și criza climatică, soluții implementate prin intermediul schimbărilor locale conduse de comunități și facilitate de biblioteci.
În cadrul apelului de proiecte, bibliotecile și comunitățile lor au fost invitate să propună soluții creative care să sporească participarea democratică a comunității, bunăstarea socială și/sau să îmbunătățească condițiile de mediu. S-au primit 126 de propuneri din 28 de țări, cea mai mare participare de la lansarea programului în 2020. Ediția din 2024 marchează extinderea programului la 10 noi țări, printre care se găsesc Irlanda, Georgia, România, Suedia și Croația. (BNaR)
Granturi de cercetare acordate de Biblioteca Națională a Franței
În fiecare an, Biblioteca Națională a Franței (BnF) publică un apel în vederea selecției de cercetători interesați de studiul și promovarea colecțiilor sale, acordând prioritate proiectelor de cercetare ce au ca obiect documente rare, puțin cunoscute sau subiecte încă neabordate.
Anul trecut, acest program a făcut posibil ca 28 de cercetători asociați să lucreze în 16 departamente ale Bibliotecii Naționale a Franței. Grație unor donații, pentru perioada 2024-2025 BnF va acorda patru granturi de cercetare a colecțiilor sale:
bursa Alexandre Tzonis et Liane Lefaivre – arhitectură și mediu înconjurător;
bursa Louis Roederer – istoria fotografiei;
bursa Mark Pigott – științe umaniste digitale;
bursa Paul LeClerc - comité d’histoire de la BnF – istoria bibliotecii și a colecțiilor sale.
Fiecare bursă are o valoare cuprinsă între 10.000 și 15.000 de euro. Condițiile de acordare și de plată a acestor burse sunt descrise în Regulamentul apelului general pentru cercetători, care poate fi consultat pe website-ul apelului.
Sesiunea de aplicații este deschisă până pe 2 mai 2024. (BNaR)
Știință și informație
O nouă metodă de a verifica integritatea științifică?
Un articol publicat în Scholarly Kitchen semnalează câteva dintre retragerile de articole de la edituri științifice, efectele acestora asupra reputației științei și asupra revistelor (pierderea indexărilor în diverse baze date, spre exemplu) și dificultățile pe care le întâmpină cei care trebuie să verifice articolele înainte de publicare. Autoarea propune apoi implementarea unui sistem de verificare a manuscriselor propuse spre publicare de către instituțiile de proveniență ale autorilor lor, din considerentul că aceste instituții au atât expertiza cât și resursele să verifice validitatea cercetărilor. Deși are potențialul să ajute la prevenirea publicării de articole de o calitate slabă, propunerea din articol nu face decât să degreveze editurile științifice de poate singura contribuție pe care o aduc științei: peer-review-ul (și acesta făcut, de fapt, de către alți cercetători în mod gratuit). În plus, transferul responsabilității de a valida științific o lucrare la instituția de proveniență a autorului ar duce la situații în care acesta este evaluat de către colegii (uneori subordonații) săi și la imposibilitatea anonimizării procesului de peer-review. Asta ca să nu mai vorbim de acele instituții care pur și simplu ar trimite spre publicare orice, pentru a câștiga puncte în diversele evaluări instituționale… Nice try, așteptăm și alte propuneri. (M.C.)
Despre multiplele tipuri de acces deschis
Ecosistemul publicării în acces deschis cuprinde deja numeroase alternative (uneori și capcane) iar noi tipuri de publicare și/sau finanțare a publicării în acces deschis apar în continuare. În acest context, articolul scris de Tasha Mellins-Cohen (membru în consiliul director al COUNTER) în care sunt descrise modelele de finanțare ale accesului deschis poate fi o sursă utilă de informații, atât pentru cei care doresc să dezvolte o revistă cât și pentru cei care caută un loc în care să publice dar își pun întrebări referitoare la legitimitatea publicației respective. (M.C.)
Miscellanea
Cum depistăm deepfake-urile
Deepfakes, acele înregistrări trucate care exploatează capacitățile actuale ale tehnologiei de a produce replici virtuale foarte credibile ale unor persoane reale, punându-le în gură cuvinte pe care nu le-au rostit niciodată, sau de a genera imagini ale unor subiecți umani care nu există în realitate reprezintă o mare problemă deoarece, dincolo de faptul că sunt folosite deseori în scop de dezinformare, pot afecta reputația unor figuri publice. Ca în cazul tuturor formelor de propagare a informațiilor incorecte, soluțiile cele mai eficiente nu sunt cele de tip legislativ, din cauza pericolelor la care poate fi expusă exercitarea unor drepturi constituționale (a se vedea la noi recenta controversă privind proiectul așa-numitei „legi deepfake”) sau măsurile de „curățare” luate de platformele pe care sunt difuzate, ci acelea care vizează educația media și informațională. În acest sens, PressOne propune în articolul Ghid anti-iluzii: cum recunoști și eviți fraudele care folosesc deepfake în reclame false online câteva indicii are acestui gen de înșelătorii pe care le putem identifica precum și câteva măsuri pe care le poate lua fiecare dintre noi ca să nu le cadă în capcană. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: Infografic reprezentând activitățile desfășurate în cadrul centrului de formare continuă „Campusul Competențelor” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău) (sursă foto: Svetlana Vizitiu) La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
